Japonia îi îndeamnă pe tineri să bea mai mult alcool pentru a stimula economia

Guvernul japonez a fost lovit de o problemă neobișnuită – tinerii săi nu beau suficient. De la începutul pandemiei, barurile și alte localuri care vând alcool au fost lovite din plin de restricțiile Covid-19, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor – și a veniturilor din impozitul pe băuturi alcoolice – în cea de-a treia economie ca mărime din lume, relatează CNN.

Soluția guvernului? Lansarea unui concurs pentru a găsi noi modalități de a-i încuraja pe tineri să bea mai mult.

Campania „Sake Viva!”, supervizată de Agenția Națională pentru Impozite, invită participanții să trimită idei despre cum să „stimuleze cererea de alcool în rândul tinerilor” prin noi servicii, metode de promovare, produse, design și chiar tehnici de vânzare folosind inteligența artificială sau metaversul, potrivit site-ului oficial al concursului.

„Piața internă a băuturilor alcoolice este în scădere din cauza schimbărilor demografice, cum ar fi scăderea ratei natalității și îmbătrânirea populației, precum și a schimbărilor în stilul de viață din cauza impactului Covid-19”, se arată pe site-ul web, adăugând că scopul concursului este de a „atrage generația tânără… și de a revitaliza industria”.

Concursul include idei promoționale pentru toate tipurile de alcool japonez, iar aplicațiile sunt deschise până la 9 septembrie. Finaliștii vor fi invitați la o consultare a experților în octombrie, înainte de un turneu final în noiembrie, la Tokyo. Câștigătorul va primi sprijin pentru ca planul său să fie comercializat, potrivit biroului fiscal.

Însă nu toată lumea este de acord, competiția și agenția fiscală primind critici din partea unor persoane pe internet.

Glumiți?”, a scris un utilizator de pe Twitter. „Să stai departe de alcool este un lucru bun!”

Alții au subliniat că pare nepotrivit ca o agenție guvernamentală să încurajeze tinerii să bea, iar campania pare să nu fi luat în considerare riscurile pentru sănătate sau sensibilitatea față de persoanele care se confruntă cu alcoolismul.

Ministerul japonez al Sănătății a avertizat în trecut cu privire la pericolele consumului excesiv de alcool. Într-o postare pe site-ul său de anul trecut, acesta a numit consumul excesiv de alcool o „problemă socială majoră” care persistă în ciuda unei recente încetiniri a consumului. Și a îndemnat persoanele cu obiceiuri nesănătoase de consum de alcool să își „reconsidere” relația cu alcoolul.

Un purtător de cuvânt al ministerului a refuzat să comenteze concursul agenției fiscale atunci când a fost contactat de CNN.

Scăderea vânzărilor

Japonia, alături de alte câteva țări din Asia, a menținut restricții dure pe o mare parte a pandemiei, închizând spațiile publice și reducând orele de funcționare pentru restaurante.

Izakayas – versiunea japoneză a unui pub sau tavernă – au fost deosebit de afectate, ultimele cifre disponibile arătând că vânzările s-au înjumătățit din 2019 până în 2020, potrivit Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei.

Cu mai puține oportunități de a bea în public, rata „consumului casnic” – consumul acasă – „a crescut semnificativ”, a declarat ministerul.

Dar tinerii adulți s-au remarcat ca excepție. Aproximativ 30% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani beau în mod regulat, adică trei zile sau mai mult pe săptămână, a precizat ministerul – în comparație cu doar 7,8% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani.

„În acest fel, se crede că scăderea obiceiurilor de consum de alcool de la an la an are un efect asupra reducerii pieței interne”, a declarat ministerul.

Într-un raport din 2021, agenția fiscală a declarat că taxele pe băutură au fost o sursă majoră de venituri pentru guvern timp de secole, dar au scăzut în ultimele decenii. Japonia a primit 1.100 de miliarde de yeni (8,1 miliarde de dolari) din taxele pe alcool în 2021 – 1,7% din totalul veniturilor fiscale, comparativ cu 3% în 2011 și 5% în 1980.

Japonia a ridicat starea de urgență în octombrie 2021, permițând restaurantelor să vândă din nou alcool și să rămână deschise mai târziu – dar restricțiile din unele părți ale țării au rămas în vigoare până în luna martie a acestui an.

De atunci, redresarea țării a fost mai lentă decât se aștepta, împiedicată de creșterea inflației, de impactul economic al războiului din Ucraina și de recentele valuri de cazuri de Covid-19 care au dus la restricții prelungite.