Japonia pune capăt misiunii vehiculului său trimis pe Lună, la un an după lansarea acestuia

Agenţia spaţială japoneză (JAXA) a anunţat luni că a pus capăt operaţiunilor modulului său lunar, care a supravieţuit trei nopţi lunare cu temperaturi glaciale, la aproape un an după lansarea sa în spaţiu, informează AFP.

Modulul Smart Lander for Investigating Moon (SLIM) a asolizat în luna ianuarie pe satelitul natural al Terrei, făcând din Japonia cea de-a cincea ţară din lume care a reuşit această performanţă tehnologică după Statele Unite, U.R.S.S., China şi India, transmite Agerpres.

După ce a încercat în zadar să comunice cu acest modul robotizat săptămâna trecută, JAXA a anunţat pe reţeaua de socializare X că nu a primit niciun răspuns din partea micului dispozitiv spaţial, care a fost lansat în septembrie 2023.

„Am estimat că nu mai există nicio perspectivă de a putea restabili comunicarea cu SLIM, iar pe 23 august, în jurul orei 22:40, am trimis o comandă pentru a îi opri activitatea”, a explicat JAXA.

Sonda japoneză „a continuat să transmită informaţii despre starea sa şi despre mediul în care se afla pentru o perioadă mult mai îndelungată decât era prevăzut iniţial”, au adăugat reprezentanţii JAXA. „În momentul lansării, nimeni nu îşi imagina că operaţiunea va continua pentru atât de mult timp”, au mai spus ei.

Misiunea modulului robotizat SLIM, care nu a fost conceput pentru a rezista la nopţile lunare glaciale ce durează două săptămâni, a fost aceea de a realiza analize ale rocilor bănuite că ar proveni dintr-o structură internă a Lunii, mantaua lunară, foarte puţin cunoscută până în prezent.

Misiunea japoneză a urmărit, de asemenea, să avanseze în cercetarea resurselor de apă de pe Lună, o problemă cheie în contextul în care Statele Unite şi China au planuri pe termen lung ce vizează înfiinţarea unor baze cu echipaj uman.

Primele două tentative de alunizare ce au fost efectuate de Japonia au înregistrat eşecuri. În 2022, o sondă realizată de JAXA, Omotenashi, încărcată la bordul misiunii americane Artemis 1, s-a confruntat cu o defecţiune fatală a bateriilor sale la scurt timp după ce a fost eliberată în spaţiu.

Iar anul trecut, un modul de alunizare dezvoltat de tânăra companie privată japoneză iSpace s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii, ratând etapa crucială a coborârii lente spre scoarţa unui obiect cosmic.