Jayson Derow, NATO Association of Canada: ”În ciuda retoricii lui Trump, Alianța rămâne în picioare”

În timp ce retorica recentă a președintelui american, Donald Trump, a zdruncinat încrederea aliaților Statelor Unite și a membrilor NATO din ambele părţi ale Atlanticului, Alianța rămâne în continuare în picioare, neclintită, e de părere Jayson Derow, analist cercetător în cadrul NATO Association of Canada. Rugat de G4Media.ro să comenteze pe marginea reuniunii NATO ce se desfăşoară marţi şi miercuri la Bruxelles, a posibilelor rezultate ale întâlnirii și dacă vom fi martorii unor noi tensiuni între preşedintele Trump și partenerii săi occidentali, analistul a spus că e foarte probabil ca summit-ul Alianţei să fie influenţat de întâlnirea liderului american cu preşedintele rus Vladimir Putin de săptămâna viitoare. În acelaşi timp, Derow s-a referit şi la paşii concreţi făcuţi de Administrația Trump pentru a susține Alianța și securitatea europeană, menţionând aici vânzările de tehnică militară grea și desfăşurările de trupe americane în Europa de Est.

Iată declaraţiile complete ale lui Jayson Derow pentru G4Media.ro referitoare la summit-ul NATO de la Bruxelles şi la aportul Canadei în schema de securitate a Alianţei:

„Subiectele de pe agenda summit-ului NATO vor include, cu siguranță, cheltuielile pentru apărare, agresiunea și aventura Rusiei în Ucraina, amestecul Moscovei în alegeri (n.red. din SUA şi alte ţări), conflictul din Siria și presiunea rezultată din fluxurile de imigraţie în masă, precum și denuclearizarea Peninsulei Coreene.

Presiunea insistentă, dar, cu siguranță, care nu e nouă, pe care Administrația Trump a exercitat-o asupra aliaților americani legată de cheltuielile de securitate transatlantice va fi un subiect principal de discuție. Această problemă a devenit din ce în ce mai axată pe ideea dacă membrii NATO cheltuiesc două procente din Produsul lor Intern Brut pentru apărare – obiectivul de referință care a fost implementat în urma reuniunii din 2014 din Țara Galilor. Doar patru state membre NATO îndeplinesc în prezent pragul de 2%.

Cu toate acestea, se poate argumenta că această valoare recunoaște în mod incorect nivelurile de cheltuieli, indiferent dacă aceste resurse sunt utilizate în serviciul securității alianței. Astfel, acest criteriu tinde uneori să nu ia în considerare eforturile aliaților care contribuie semnificativ la Alianță, deşi nu reuşesc să îndeplinească pragul impus de două procente. De exemplu, într-o scrisoare trimisă la 19 iunie 2018 prim-ministrului canadian Justin Trudeau, înaintea summitului NATO de la Bruxelles, președintele Trump a arătat din nou cu degetul Canada pentru sub-cheltuielile pentru apărare. Şi totuşi, ceea ce observăm în prezent, ca parte a EFP Letonia (n.red. NATO’s Enhanced Forward Presence – NATO și-a consolidat prezența în partea de est a Alianței, cu patru grupuri militare multinaționale de mărimea unor batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Grupul din Letonia se află sub conducerea Canadei) este, cu siguranță, o continuare a angajamentului îndelungat al Canadei față de NATO – prin faptul că desfăşoară încă o dată forțe în Europa și prin contribuţia capabilităților și a expertizei sale militare foarte sofisticate pentru a susține stabilitatea și securitatea unei regiuni care rămâne esențială pentru interesele naționale ale Canadei.

Acest angajament față de protecția securității pe continentul european a devenit o dovadă a succesului și a forței Alianţei NATO. Mai mult decât atât, Canada oferă o forţă militară care este populară, robustă, competentă și bine echipată. La urma urmei, Letonia și Canada cheltuiesc aproximativ același procent din PIB pe apărare, iar Estonia vecină este lăudată pe scară largă pentru cheltuirea a două procente din PIB în domeniul apărării. Cu toate acestea, cheltuielile din Letonia şi Estonia au efecte foarte diferite de cele rezultate din cheltuielile militare ale Canadei.

Un alt subiect de discuție va fi legat de punerea în aplicare a reglementărilor noi, modificate, privind migrația și azilul în contextul crizei actuale a refugiaților din UE – convenite la Consiliul European din 2018; aici e inclusă şi o discuție robustă privind îndeplinirea Declaraţiei UE-Turcia, ceea ce implică necesitatea unei discuții legată de aprofundarea interacțiunilor și a relațiilor cu Turcia.

Un subiect de discuţie şi de îngrijorări crescânde va fi cu siguranță summit-ul Trump-Putin, care va avea loc la doar o săptămână după reuniunea NATO. Summit-ul Trump-Putin ar putea irita aliații americanilor care doresc să-l izoleze pe Putin. Cu toate acestea, în timp ce retorica președintelui american Donald Trump a zdruncinat cu siguranță încrederea aliaților Statelor Unite și a membrilor NATO de pe ambele părţi ale Atlanticului, Alianța rămâne în continuare în picioare, neclintită. Asta deoarece, simultan, Administrația Trump a făcut pași concreți pentru a întări Alianța și securitatea europeană, contracarând acţiunile Moscovei prin vânzările de tehnică militară grea și prin desfăşurările de trupe proprii în Europa de Est.

Bineînțeles, momentul în care se desfăşoară întâlnirea Trump-Putin este suficient el însuşi ca să declanşeze semnale de alarmă în rândul membrilor Alianței. Nu e exclus ca acest moment să transmită Alianţei şi nemulțumirea evidentă a lui Trump față de lipsa cheltuielilor de apărare din interiorul NATO. La fel cum s-a întâmplat şi-n trecut, abordarea acestei chestiuni va duce la un moment important de incertitudine politică și militară, dar și la complicații, care vor pune sub semnul întrebării gestionarea și unitatea Alianței, reclamând ajustări și compromisuri.

Există desiguri îngrijorări legate de dezangajarea SUA vis-a-vis de NATO. Cu toate acestea, deşi o decizie a SUA de a renunța la eFP și la prezenţa în statele baltice ar pune în discuție viitorul Alianței, Guvernul de la Ottawa îi asigură pe partenerii săi europeni că va continua ferm politica sa actuală, va afirma angajamentul Canadei față de solidaritatea cu Ucraina și va rămâne angajată în alianța celor 29 de state, fără ca aceasta să devină mai fragilă în cazul în care SUA își vor reduce implicarea în securitatea europeană. Prin asigurarea unei prezențe militare susținute în Europa, conducerea canadiană a grupului de luptă din Letonia va continua să reprezinte Canada ca un aliat eficient atunci când vine vorba de asigurarea protecției pentru securitatea europeană.

Alianța Atlantică a reprezentat întotdeauna mult mai mult decât oferirea unui echilibru compensator față de puterea sovietică și, în prezent, faţă de agresiunea Rusiei. Interdependența și interconectarea lumii moderne necesită o alianță care se menţine şi se destramă pe baza unităţii sale. Dizolvarea Uniunii Sovietice poate că a modificat rațiunea de a exista a Alianței, însă principiile fundamentale care constituie baza unei astfel de relații rămân intacte: apărarea valorilor și a intereselor comune.”

Fişă biografică: Jayson Derow este analist cercetător în cadrul Asociației NATO din Canada, o organizaţie non-guvernamentală creată pentru a promova cunoașterea și înțelegerea Alianţei în Canada. Este Masterand în Studii Politice, cu o specializare în Relații Internaționale la Queen’s University din Kingston (Ontario). A servit timp de opt ani în forțele armate canadiene, perioadă în care a fost desfăşurat şi în Afganistan, în 2010. Interesele sale de cercetare includ analize politice şi din domeniul apărării privind Statele Unite, Canada şi Europa; relațiile statelor occidentale cu NATO; politica occidentală și regiunea MENA; războiul și conflictul civil. A fost unul dintre co-fondatorii Youth Atlantic Treaty Association of Canada (YATA), care își propune să educe și să promoveze cooperarea între tinerii din statele NATO și cele partenere într-un mediu de securitate aflat în continuă schimbare.

Surse: nato.int