Jocul lui Viktor Orban în Transilvania

O serie de evenimente, gesturi și declarații publice pun din nou în discuție relația dintre majoritate și minoritate. Ungaria forțează nota, trimițând în România oficiali ai guvernului de la Budapesta, care dezgroapă ostentativ toate temele sensibile și cu potențial de conflict.

La rândul lui, Bucureștiul răspunde desantului maghiar cum se pricepe mai bine, la fel de ostentativ, cu un mesaj ușor de înțeles, dar lipsit de orice subtilitate și eficiență: ”suntem cu ochii pe voi”. A trimite armata să simuleze taman în Harghita și Covasna contracararea unor acțiuni ostile de tip război hibrid nu înseamna altceva decât a răspunde la o provocare grosolană cu alta la fel.

Dar așa nu se rezolvă nimic, dimpotrivă. Se intră în spirala conflictului și în logica confruntării.

Un inventar sec al titlurilor din ultimele zile zile, care reflectă doar o parte din acțiunile publice ale oficialilor maghiari, spune totul despre determinarea Budapestei de a juca un rol tot mai activ pe măsură ce se apropie 2020, an cu o simbolistică aparte: o sută de ani de la Trianon.

• Ungaria extinde în aproape toată Transilvania programul de sprijinire a fermierilor maghiari. Bucureștiul, nici o reacție față de intervenția Budapestei în economie
• Președintele Parlamentului Ungariei susține că Ţinutului Secuiesc i se cuvine o compensaţie istorică atât din partea Budapestei, cât şi din partea Bucureştiului
• Peste 1000 de maghiari au participat la comemorarea revoluției pașoptiste, în parcul Reconcilierii din Arad / Pentru prima dată discursurile n-au mai fost traduse în boxe pentru public / A fost prezent și vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt
• Vicepremierul Zsolt Semjén, apel către studenții maghiari la inaugurarea colegiului Bolyai János din Timișoara: Să nu uite că această clădire este o mică patrie, o mică Ungarie
• Organizațiile politice maghiare din Transilvania au semnat un plan comun de acțiune pentru a pune în aplicare principiile autonomiei
• Cazul Valea Uzului: Un europarlamentar FIDESZ anunță că Ungaria a sesizat Consiliul Europei și a cerut un raport

În timp ce statul maghiar își arată mușchii în plan economic, investind tot mai mulți bani în Transilvania, statul român ține să facă o demnostrație de forță în plan militar.

Mai jos, o știre Agerpres de vineri:

”Aproximativ 500 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale participă, în perioada 7 – 13 octombrie, la exerciţiul interinstituţional Concordia 19, în mai multe spaţii din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi în Bucureşti.

Potrivit Statului Major al Apărării, exerciţiul de instruire interinstituţională are ca obiectiv principal dezvoltarea relaţiilor de cooperare, precum şi exersarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor de acţiune în comun ale forţelor din compunerea Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională.

„Planul activităţilor exerciţiului Concordia 19 include o serie de secvenţe în care sunt implicaţi militari din forţe pentru operaţii speciale, cercetare, vânători de munte, apărare CBRN, cooperare civili – militari, forţe aeriene, medicină operaţională, alături de structuri specializate din cadrul MAI, SRI, SPP şi STS, pe un scenariu fictiv care vizează contracararea unor acţiuni ostile, specifice războiului hibrid”, precizează sursa citată.

Exerciţiul este condus de Statul Major al Apărării.”

La toate semnalele de revizionism economic și politic transmise de Budapesta în clar, fără urme de echivoc, Bucureștiul n-a avut altă replică mai bună decât mesajul că, la o adică, structurile sunt la datorie, vigilente, gata să apere glia strămoșească. E datoria lor, fără îndoială să o facă. Dar sigur asta e soluția acum? Atât ai să le spui maghiarilor din Harghita și Covansa, care de ani de zile se plâng că statul român îi ține în subdezvoltare? Te uiți la ei prin binoclu militar și atât?

Aici e nevoie de acțiunea Guvernului, prin proiecte economice, a Parlamentului, prin legi deștepte altele decât împotriva steagurilor și prin implicarea Președinției, care este ales inclusiv de maghiarii din Harghita și Covasna.

Numai că Viktor Orban joacă mai subtil decât pare să înțeleagă statul român. Orban știe că Ungaria în 2020, stat membru UE și NATO, nu va mai putea pune în discuție frontierele trasate acum o sută de ani prin pacea de la Trianon.

Dar știe în același timp că nimic nu-l împiedică să operaționalizeze planul său mai vechi de a ridica o națiune maghiară în interiorul bazinului Carpatic pe care să încerce să o lege de Budapesta în plan economic (prin investiții în școli, biserici, stadioane), social (dubla cetățenie) și juridic (același drepturi acordate cetățenilor maghiari din afara Ungariei, la ajutoare sociale, subvenții etc).

Deci nu neaparat prin rediscutarea granițelor.

La capătul acestui plan, Orban nu va pretinde nici o secundă că Ținutul Secuiesc sau Transilvania este parte din Ungaria, dar va spune, așa cum a făcut-o deja public viecpremierul Semjen Zsolt, că liceul din Arad în care Budapesta a investit aproape jumătate de milion de euro este o mică Ungarie, iar studenții care învață acolo nu trebuie să uite asta.

Iar statul român nu se poate apăra de așa ceva cu Armata. Mai bine ar mobiliza un detașament de firme care să contruiască o autostradă prin Ținutul Secuiesc, care să-i lege economic de alte orașe din România. Ar fi, poate, mult mai eficient pentru a contracara ”războiul hibrid” al Budapestei, care încearcă să le dea maghiarilor de pretutindeni sentimentul apartenenței la o singură națiune într-un mod ceva mai sofisticat.

Acest joc periculos se desfășoară la un pas de Ucraina, acolo serviciile secrete rusești au făcut tot ce le-a stat în putere să rupă Transcarpatia de restul țării, încercând să provoace tensiuni artificiale între minoritatea maghiară și ucraineni.

De ce n-ar încerca, la o adică, rușii să se joace puțin și în România, motive ar avea destule, mai ales că relația minoritate-majoritate s-a degradat accelerat în ultimii ani?