Jocurile Kremlinului în Republica Moldova: care sunt pârghiile Rusiei în plină campanie pentru alegerile anticipate

Deși autoritățile ruse sunt cele care reclamă o presupusă ingerință a statelor occidentale în Republica Moldova, realitatea din teren arată că tocmai Kremlinul e cel care se implică puternic în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, arată o analiză Veridica.ro.

Moscova se bazează pe mai multe puncte de presiune pe care le accesează periodic, în funcție de interese, în Republica Moldova. De obicei, acest lucru se întâmplă fie în preajma alegerilor, fie atunci când dorește să inflameze o situație.

Cele mai importante sunt UTA Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, în special în rândul populației rusofone, dar și forțele politice favorabile Moscovei de la Chișinău. Prin acest triunghi Chișinău-Comrat-Tiraspol, Moscova își desfășoară o bună parte din acțiunile de influență în Republica Moldova.

Alianțe pe stânga

Deși în ultima decadă au fost dușmani de moarte, Moscova a reușit să-i aducă la un loc pe socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii conduși de Vladimir Voronin. Cu toate că ar fi părut o relație ireconciliabilă la prima vedere, cei doi și-au dat mâna și au format BECS (Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor), înscris oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău în cursa pentru alegerile parlamentare.

Nașul de cununie a acestei alianțe a fost deputatului comunist rus Taisaev Kazbek care a zburat discret la Chișinău  pentru a o oficializa. Kazbek este cel care se ocupă din partea comuniștilor ruși de spațiul ex-sovietic și este o prezență constantă a Moscovei fie la eventuale negocieri, fie ca observator la alegeri, fie ca un element de coagulare a anumitor forțe proruse din Republica Moldova.

Igor Dodon este într-o degringoladă, după ce a pierdut alegerile prezidențiale. Un scor slab la aceste parlamentare i-ar putea fi fatal la cârma PSRM, astfel că alianța cu comuniștii este mai mult o încercare disperată a sa de a aduna cât mai multe voturi de pe stânga. Paradoxal, cel care l-a adus în politica mare l-ar putea îngropa acum printr-un scor prost care, cel mai probabil nu va mai fi tolerat în PSRM.

După negocieri rapide, Voronin a reușit nu numai să ia poziții fruntașe pe listele PSRM, dar și să obțină avantaje importante în teritoriu pentru comuniștii săi. Dodon a încercat să arunce o fumigenă că stânga se unește, dar în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa din prisma intereselor divergente atât politice, cât și de afaceri ale liderilor partidelor de pe zona de stânga.

Un lucru este cert și anume că Moscova va folosi acest bloc care a reluat mesajele geopolitice de demonizare a Vestului și cele de genul „nu ne vindem țara străinilor”. Ținta predilectă este Maia Sandu, văzută în continuare ca locomotiva de imagine a PAS în perspectiva alegerilor parlamentare.

Retorica anti-UE și anti-NATO, în lipsa unor programe de dezvoltare a țării, va ține capul de afiș al mesajelor din campanie, iar Moscova va ține isonul unor astfel de slogane, cum de altfel a și făcut-o, așa cum spuneam, MAE rus.

„După alegerile parlamentare, partidele de dreapta, împreună cu președintele Maia Sandu, intenționează să majoreze vârsta de pensionare (pentru acest lucru insistă FMI), să lichideze raioanele și satele mici (o asemenea reformă a fost elaborată deja în perioada alianțelor pentru integrare europeană), să distrugă totalmente producătorii autohtoni (trebuie curățată calea pentru mărfurile de import), să dea Parlamentul, Guvernul și alte instituții ale statului sub controlul extern al curatorilor din Occident”, a scris Dodon pe 15 mai pe pagina sa de Facebook.

Așadar, se anunță o campanie furibundă de fake news și propagandă, lucru pe care Moscova îl mânuiește foarte bine și în care se implică specialiști, așa cum au făcut la alegerile prezidențiale pierdute de Dodon în toamna anului trecut. Rusia deține o puternică mașină de propagandă pe care o va folosi din plin împotriva reprezentanților partidelor de dreapta de factură pro-europeană.

Voturile din Transnistria

Un al doilea pilon pe care Rusia se bazează fie pentru a aduna voturi, fie pentru a destabiliza Chișinăul, este regiunea separatistă transnistreană. De la alegerile parlamentare din februarie 2019, atunci când Igor Dodon și oligarhii acum fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au plătit masiv pentru voturile transnistrenilor, cifrele oficiale arată că această masă de votanți pro-ruși poate fi activată cu ajutorul banilor.

La prezidențialele din toamnă, candidatul proeuropean Maia Sandu a obținut în jur de 14,20%, în timp ce Dodon a luat 85,80% din voturi din voturile transnistrenilor. Au votat atunci peste 31.000 de persoane din regiune, aduse organizat cu autobuze sau mașinile personale. Nu mai puțin de 42 de secții au fost deschise pentru transnistreni, de altfel un record până atunci. În economia totală a votului, cele ale transnistrenilor reprezintă circa 3%, iar transpuse în mandate de parlamentar – trei din cele 101 puse în joc.

Transnistria are un potențial și mai mare de vot, având pe hârtie circa 250.000 de cetățeni cu drept de vot. Depinde acum de ce înțelegeri vor face liderii de stânga din Moldova și, bineînțeles, de implicarea Moscovei pe lângă oligarhii locali transnistreni ce dețin holding-ul Sheriff – Viktor Gușan și Ylia Kazmalîi – pentru a mobiliza din nou electoratul majoritar prorus din regiunea transnistreană.

De altfel, socialiștii au și spus clar că trecerea votanților transnistreni peste Nistru nu va mai fi obstrucționată ca la alegerile prezidențiale, atunci când opoziția pro-europeană a făcut acest lucru.

„Cetățenii care locuiesc peste Nistru cu act de identitate al Republicii Moldova nu se deosebesc cu nimic de cetățenii cu pașaport moldovenesc dar care se află, de exemplu, în Portugalia. Această atitudine discriminatorie față de cetățeni, care poate fi numită chiar fascistă, divizează oamenii în buni sau răi. Dar cine sunt judecătorii? Cine le-a permis să judece care cetățean este alegător corect și invers? Aici ei (deputații PAS – n.red.) au mai trecut de o linie roșie, pentru care într-un stat puternic aveau să răspundă în fața legii. Din păcate, suntem un stat slab”, a spus, pe 11 mai, secretarul executiv al PSRM, Vlad Bătrîncea, la postul rusesc de televiziune „Primul în Moldova”.

Implicarea în proporții cât mai mari a Transnistriei în viața politică de la Chișinău a fost un deziderat permanent al Rusiei, exprimat și prin „planul Kozak” din 2003. Chiar dacă acesta a eșuat la momentul respectiv, el nu a fost abandonat niciodată de Moscova. (Foto: Igor Dodon si Vladimir Putin la parada militara din Moscova (Sursa: Președinția Moldovei)

Citește tot articolul pe Veridica.ro