Joe Biden a încheiat negocierile privind schimbul de prizonieri cu Rusia cu doar o oră înainte de a-și anunța retragerea din cursa prezidențială

Schimbul „istoric” de prizonieri de joi din Turcia între Rusia, Statele Unite și aliații europeni a fost rezultatul a luni de negocieri secrete tensionate conduse de Joe Biden, care a plasat ultima piesă a puzzle-ului cu doar o oră înainte de a-și anunța retragerea din campania prezidențială în urmă cu zece zile, transmite agenția AFP.

„Nu vă spun povești: cu doar o oră înainte ca (președintele) să emită această declarație (de retragere), el vorbea la telefon cu omologul său sloven, îndemnându-l să încheie ultimele elemente ale acordului și să-l încheie”, a declarat un înalt oficial american jurnaliștilor de la Casa Albă.

Joi, la Ankara, Rusia și Occidentul au făcut schimb de 26 de cetățeni ai lor, inclusiv doi minori, jurnalistul american de la Wall Street Journal Evan Gershkovich și fostul pușcaș marin Paul Whelan, în cadrul celui mai mare acord de eliberare a prizonierilor de la sfârșitul Războiului Rece.

Țările implicate în negocieri în partea vestică au fost Statele Unite, Germania, Polonia, Slovenia și Norvegia, iar în zona estică Rusia și Belarus.

În cadrul unui briefing de presă emoționant, președintele Biden, în vârstă de 81 de ani, care s-a retras din cursa pentru un al doilea mandat la 21 iulie, a primit la Casa Albă familiile lui Gershkovich și Whelan, a opozantului rus Vladimir Kara-Mourza și a lui Alsu Kurmasheva, o jurnalistă ruso-americană.

Acestea au putut să vorbească din Biroul Oval cu cei dragi, recent eliberați.

O relație execrabilă

Dar ușurarea și zâmbetele nu au ascuns lunile de negocieri extrem de complexe.

În primul rând, cu Rusia, cu care Statele Unite au o relație execrabilă de mai bine de zece ani, mai ales de la invadarea Ucrainei în februarie 2022.

Dar și cu aliatul său german și cu cancelarul său Olaf Scholz, căruia Joe Biden i-a exprimat public „marea sa recunoștință” pentru „concesiile majore” din acest compromis diplomatic major.

Președintele american le-a mulțumit aliaților săi europeni și Turciei pentru că au luat „decizii curajoase și îndrăznețe”.

Aceasta deoarece Berlinul i-a permis lui Vadim Krasikov, condamnat la închisoare pe viață în 2021 pentru uciderea în capitala germană a unui fost comandant separatist cecen în numele serviciilor de securitate ruse, să se întoarcă în Rusia.

Iar acest lucru a fost inițial exclus de Germania.

„A trebuit să discutăm pe larg cu omologii noștri germani, începând chiar cu președintele”, a recunoscut consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

În urmă cu patru luni, în timpul unei vizite la Washington, cancelarul Scholz a fost întrebat de președintele Biden dacă s-a răzgândit, a povestit oficialul american.

„O voi face pentru tine”

„+I’ll do it for you”, i-ar fi răspuns șeful guvernului german „președintelui american, care s-a întors apoi către Jake (Sullivan) și i-a spus +do it+”, potrivit aceluiași oficial.

Slovenia a eliberat, de asemenea, un cuplu de spioni ruși, Artem Viktorovici Dultsev și Anna Valerevna Dultseva, care au fost arestați la sfârșitul anului 2022 și ai căror copii fuseseră dați în plasament. Ei sunt cei doi „minori” dintre cele 26 de persoane schimbate.

Negocierile dintre Washington și Moscova au început în 2018, sub președintele Donald Trump, după arestarea lui Paul Whelan.

Situația a devenit serios „complicată” odată cu arestarea, în martie 2023, a jurnalistului Gershkovich, a recunoscut Sullivan.

De asemenea, un alt oficial american a recunoscut că speranțele de a-l readuce în Statele Unite pe Whelan, corespondent al Wall Street Journal și fost pușcaș marin, s-au diminuat cu adevărat odată cu moartea în arest, în februarie, în circumstanțe tulburi, a opozantului rus Alexei Navalnîi.