Judecătoarea Andrea Chiș, despre proiectul de desființare al Secției Speciale, pentru care CSM a cerut observații până luni, la ora 15: Termenul acordat este unul mai scurt decât în cazul ordonanțelor de urgență

Judecătoarea Andrea Chiș susține că termenul acordat de CSM pentru observații pe marginea proiectului de lege privind desființarea secției speciale ”este mai scurt decât în cazul ordonanțelor de urgență” și că ”se impune inclusiv consultarea instanțelor și parchetelor cu privire la acest proiect de importanță capitală pentru sistemul judiciar.”

Într-un mail transmis vineri, după ora 16, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, conducerea CSM le solicită acestora să formuleze eventuale observații și propuneri până la data de 7.02.2022, ora 15.00.

Redăm mai jos postarea judecătoarei Andrea Chiș pe Facebook:

”Stimați colegi membri ai Plenului,

Față de emailul primit vineri, 4 februarie 2021, după ora 16, înțeleg să formulez următoarele observații de ordin procedural:

1. Emailul nu este semnat, mărginindu-se să specifice că este din partea conducerii CSM, or nu există un astfel de termen legal, există președinte sau vicepreședinte ori înlocuitorul acestora. Vicepreședintele se afla în concediu legal de odihnă, iar cel desemnat nelegal președinte interimar, din ce știu, nu era în Consiliu în ziua respectivă. Este prima chestiune care se impune lămurită.

2. Din adresa Ministerului Justiției, anexată emailului trimis în aceste condiții neclare, nu rezultă că proiectul de lege ar avea avizele necesare, împrejurare reproșată public cu ocazia ultimului proiect de desființare a SIIJ. Se impune luarea acelorași măsuri.

3. Se solicită observații și propuneri din partea membrilor Plenului pentru a se întocmi o notă tehnică de către direcția de legislație. Această solicitare este greu de înțeles, știut fiind că membrii comisiei nu dăm indicații în prealabil direcției de legislație, care are specialiști în acest sens, despre cum să întocmească o notă, ci, în temeiul notelor întocmite de această direcție, discutăm în comisia de specialitate (Comisia 1 comună) proiectele de lege supuse avizării noastre. Acela este momentul de formulare a unor observații sau propuneri de către membrii comisiei și, conform practicii noastre administrative, direcția poate completa sau modifica ulterior nota în baza acestora.

4. Termenul acordat este unul mai scurt decât în cazul ordonanțelor de urgență. Cred că se impune inclusiv consultarea instanțelor și parchetelor cu privire la acest proiect de importanță capitală pentru sistemul judiciar.

Așadar, solicit lămurirea aspectelor de la punctele 1 și 2, precum și întocmirea unei note de către DLDC așa cum consideră specialiștii din cadrul acestei direcții, apoi organizarea unei Comisii 1 comune în termen rezonabil, necesar întocmirii notei și discutării ei, precum și formulării unor observații sau propuneri, dacă este cazul. Abia apoi putem pune pe ordinea de zi a Plenului dezbaterea publică a acestei chestiuni.”

Mesajul intern transmis de CSM:

”Din dispoziția conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, vă transmitem alăturat proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, ca a fost transmis Consiliului la data de 4.02.20222, în vederea avizării, cu rugămintea de a ne comunica eventuale observații și propuneri până la data de 7.02.2022, ora 15.00.

Precizăm că nota întocmită de DLDC prezintă principalele elemente de noutate ale proiectului, observații cu privire la fondul acestuia urmând a fi formulate după primirea eventualelor observații de ordin tehnic. La întocmireae punctului de vedere al direcției de specialitate vor fi avute în vedere și opiniile exprimate anterior la nivelul Consiliului, inclusiv din perspectiva necesității desființării Secției și a preluării competenței acesteia.
Cu deosebită considerație,
DLDC”

Context

Ministerul Justiției a transmis vineri la CSM proiectul de desființare a Secției Speciale, după două runde de consultări cu asociații de magistrați și societatea civilă.

Trei ONG-uri au respins proiectul de lege propus de Ministerul Justiției privind desființarea Secției Speciale (SIIJ) și îi cer ministrului Cătălin Predoiu să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, înainte de a merge cu proiectul în Parlament.

Asociația Funky Citizens, Comunitatea Declic și Asociația Voci pentru Democrație și Justiție arată că actualul proiect, pus în dezbatere publică de minister, nu respectă solicitările MCV și nici recomandările Comisiei de la Veneția.

”Cu o astfel de lege, România nu va scăpa de monitorizarea MCV și va rata din nou intrarea în Spațiul Schengen din cauza intereselor politicienilor de a încetini lupta anticorupție”, arată ONG-urile semnatare.

Cele trei asociații arată că proiectul de lege desființează doar formal Secția Specială și înființează o nouă structură asemănătoare, cu puțini procurori, care nu sunt specializați pe anchetarea infracțiunilor de corupție sau criminalitate organizată și care vor fi numiți de Plenul CSM.

Cu un asemenea simulacru de proiect de desființare a Secției Speciale, România nu doar că riscă să piardă intrarea în spațiul Schengen, dar pune în pericol banii din PNRR, pentru că nu asigură independența justiției și lupta anticorupție, așa cum și-a asumat ca stat european. O nouă decizie de condamnare a României de către CJUE va opri finanțarea primită de la UE, pentru încălcarea statului de drept, mai arată asociațiile citate.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că proiectul desființează instituția doar formal, iar modul de numire al procurorilor agravează aspectele problematice ale SIIJ.

Procurorii și judecătorii din cele trei asociații remarcă cinci trăsături principale pe care le pun la îndoială în privința viitorului mod în care vor fi anchetați magistrații:

• Competența de anchetare a tuturor infracțiunilor săvârșite de magistrați, așadar și a celor de corupție, ar urma să revină procurorilor anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate;
• Se menține regula de funcționare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistrați, sunt anchetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, operează transferarea dosarelor de corupție de la Direcția Națională
• Anticorupție la noii procurori anume desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
• Se menține regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrați se face de Plenul CSM;
• Regulile de desemnare și de revocare a procurorilor anume desemnați sunt lipsite de previzibilitate și pun în pericol independența magistraților:
• Nu se oferă soluții pentru problemele care au fost invocate pentru înființarea SIIJ, sunt principalele aspecte semnalate de Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media