Judecătoarea Daniela Panioglu, exclusă de 3 ori din magistratură în aceeași zi: “Răzbunare care face dovada unui fenomen de corupție în interiorul sistemului judiciar” / Judecătoarele sunt suspendate şi le sunt luate dosarele / Alina Guluţanu avea cazul privind confiscarea terenului din Băneasa de la Puiu Popoviciu

Judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel Bucureşti, exclusă – alături de colega ei Alina-Nadia Guluțanu – de 3 ori din magistratură de Secţia de judecători a CSM în materie disciplinară, a declarat pentru G4media.ro că deciziile de excludere ar reprezentra o răzbunare în folosul unor persoane pe care cele două judecătoarea le-au condamnat.

„Timp de peste 25 de ani de magistratură, judecător Daniela Panioglu, și de aproximativ 15 ani judecătorul Alina-Nadia Guluțanu ne-am aflat, în mod direct, în fața unor situații de corupție din interiorul sistemului judiciar, precum presiunile conducerii pentru a obține o anumită soluție, iar, în cazul refuzului, să faci loc altuia să o pronunțe. Însă, niciodată nu s-a ajuns la o asemenea răzbunare, care face dovada unui fenomen de corupție de mari dimensiuni și structurată în interiorul sistemului judiciar”, a declarat judecătoarea Panioglu pentru G4media.ro.

• NOTĂ: Vezi declaraţia judecătoarei Daniela Panioglu în integralitate la finalul articolului.  G4media.ro a solicitat un punct de vedere conducerii Curţii de Apel Bucureşti şi fostei şefe a CSM, Lia Savonea, în urma acuzaţiilor formulate de judecătoarea Panioglu. Vom publica punctele de vedere imediat ce le vom primi.

Ce dosare au soluţionat şi aveau în lucru cele două judecătoare

Judecătoarele Panioglu şi Guluţanu l-au condamnat pe fostul preşedinte al CNAS, medicul Lucian Duță, la 6 ani de detenţie pentru luare de mită. Judecătoarea Panioglu a făcut parte și din completul care l-a condamnat pe fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, la 11 ani și 8 luni de închisoare. Ea l-a condamnat și pe omul de afaceri Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de detenție. Acum judecătoarea Panioglu judeca dosarul ”Fraudă la BRD” în care sunt inculpați frații Creștin, oameni de afaceri cu greutate, acționari ai Scandia Sibiu.

Judecătoarea Guluțanu avea în lucru dosarul privind confiscarea de la magnatul Puiu Popoviciu a terenului de 224 de hectare din Băneasa, pe care sunt construite IKEA, Mall Băneasa și Ambasada SUA. Puiu Popoviciu este condamnat la 7 ani de detenție, dar a fugit la Londra și se  află în proceduri de extrădare. Judecătoarea Nadia Guluțanu judeca și dosarul CNAS privind fraudele de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Consecinţele deciziilor de excludere din magistratură

Ca urmare a deciziilor de excludere, până la un verdict defintiv al Înaltei Curţi, cele două judecătoare sunt suspendate automat din funcţie, nu mai merg la serviciu, nu mai primesc salariu şi sunt ogligate să renunţe la dosarele pe care le aveau în lucru, ce vor fi distrubuite altor magistraţi

Ce spune CSM. De ce au fost excluse judecătoarele

Potrivit CSM, judecătoarele ”au stabilit săvârșirea de către terțe persoane (procurori) a unor infracțiuni, într-o cauză care nu-i privea pe aceștia”. În motivarea deciziei de condamnare a medicului Lucian Duţă, judecătoarele Panioglu şi Guluţanu i-au acuzat pe procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța că au încercat să îl ajute pe fostul șef al CNAS, Lucian Duță. Procurorii din Constanța le-au deschis dosar, la plângerea lui Duță, martorilor-denunțători din dosarul fostului șef CNAS, Irina Socol și Radu Enache, cu scopul de a compromite probele din dosarul lui Lucian Duță – au acuzat judecătoarele Panioglu și Guluțanu. Ele au descris acțiunea celor doi procurori ca având ”un vădit caracter penal”. Detalii aici. Inspecția judiciară, nu doar că nu i-a cercetat pe cei doi procurori, ci dimpotrivă le-a deschis dosar disciplinar judecătoarelor.

Judecătoarea Panioglu: “Acum, condamnații, nemulțumiți de o soluție definitivă, prin urmare intrată în puterea de lucru judecat, au la îndemână calea inspecției judiciare, urmată de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a răsturna soluția și a lovi în judecător”

Pe 11 noiembrie 2022, un complet al Curții de Apel București format din judecătorii Adina Pretoria Dumitrache și Andrei Iugan a admis în principiu o contestație în anulare formulată de medicul Lucian Duță față de decizia definitivă de condamnare la închisoare pronunțată de judecătoarele Panioglu și Guluțanu. Contestația în anulare a fost declarată adminisbilă în principiu în baza articolului 426 litera d din Codul de procedură penală: ”când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”

Judecătoarele CAB, Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu, au primit decizii de exludere şi în alte două dosare disciplinare. Într-unul dintre dosare, judecătoarele au fost acuzate de abateri disciplinare precum nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse de conducătorul instanței, nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor și exercitarea funcției cu rea-credință.

Dosarul disciplinar vizează cererea DNA de recuzare a judecătorilor CAB Nicoleta Nolden și Aurel Găitan din cazul fostului primar PSD din Pitești, Tudor Pendiuc, și al samasarului de drepturi litigioase, Valentin Vișoiu. Cererea de recuzare a fost admisă de judecătoarele Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu. Cele două au menținut completul inițial format din judecătorii Adina-Adriana Radu şi Alin-Benone Rădiunea. Detalii aici.

Judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu au fost excluse şi pentru întârzieri în motivarea sentințelor.

Citeşte mai jos pe larg declaraţia judecătoarei Daniela Panioglu pentru G4media.ro:

“Timp de peste 25 de ani de magistratură, judecător Daniela Panioglu, și de aproximativ 15 ani judecătorul Alina-Nadia Guluțanu ne-am aflat, în mod direct, în fața unor situații de corupție din interiorul sistemului judiciar, precum presiunile conducerii pentru a obține o anumită soluție, iar, în cazul refuzului, să faci loc altuia să o pronunțe. Însă, niciodată nu s-a ajuns la o asemenea răzbunare, care face dovada unui fenomen de corupție de mari dimensiuni și structurată în interiorul sistemului judiciar. Sunt trei soluții de excludere, adunate în aceeași zi, pe acțiuni disciplinare succesive și de-a dreptul aberante, care sfidează bunul-simț, rațiunea umană, nu neapărat juridică, și, mai ales, legea. Aș fi înțeles o lovitură de cuțit, pentru că prea erau supărați pe soluțiile noastre, însă trei lovituri succesive aplicate fiecăreia fac dovada unei patologii. Un sistem bolnav, care-și elimină celulele sănătoase. Profitându-se de tăcerea noastră pe durata cercetărilor disciplinare, cei care aveau dreptul să vorbească au mințit, fără nici o problemă. Am fost demonizate și calomniate, prin comunicatele de presă ale inspecției judiciare, ale ceea ce se cheamă Consiliul Superior al Magistraturii și o parte a presei care acționează în favoarea infracționalității și care are tupeul să laude în fața poporului român infractori, unii condamnați definitiv, distorsionând, pur și simplu, realitatea și adevărul.

În situația tragică în care se află sistemul judiciar, avem nevoie, ca prioritate, de un parchet anticorupție puternic, după somnul adânc al fostei Secții de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată, actualii nu știu ce. Formulasem o plângere penală și mi-au spus, după un an, că au pierdut-o și că nu o mai găsesc, apoi a intervenit prescripția răspunderii penale. Timp de mai bine de 6 ani nimeni nu s-a atins de corupția din interiorul sistemului judiciar, care s-a consolidat și a dobândit atâta putere, încât amenință siguranța națională. Au început să se atingă de judecătoriii care nu le mai convin. Vor să aibă liniște. De aceea, avem nevoie de procurori bine pregătiți profesional, onești și curajoși, scoși din sfera de validare a Consiliului Superior al Magistraturii și care să înceapă să mai taie din brațele acestei caracatițe, care paralizează ferm justiția. Eu cred că trebuie redată imediat competența Direcției Naționale Anticorupție, care să aibă o conducere curajoasă și o compunere cât mai departe de infracționalitatea din interior. S-a ajuns în situația în care inculpați sau condamnați să aibă posibilitatea și puterea de a disloca membrii unui complet de apel, de a transfera sau exclude din profesie judecători. Nu mi-a păsat niciodată pe cine deranjează soluția mea, nu am fost prudentă, din acest punct de vedere, nu mi-am făcut calcule, ca să-mi protejez confortul și interesul de a fi lăsată în pace. Acum, condamnații, nemulțumiți de o soluție definitivă, prin urmare intrată în puterea de lucru judecat, au la îndemână calea inspecției judiciare, urmată de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a răsturna soluția și a lovi în judecător. Iată câte beneficii laolaltă. Judecătorul pierde tot ce ține de profesie, soluția la care a muncit, cariera sau însăși profesia. Ești aruncat pe drumul subteran, îngust și nepublic al abuzului instituțional, ca pe un culoar al morții profesionale.

Dincolo de întregul alfabet al abaterilor disciplinare și de aberațiile expuse în comunicatele de presă, ca motive ale excluderii, în realitate și în sinteză, am fost excluse pentru că am admis o cerere de recuzare formulată de Direcția Națională Anticorupție împotriva a doi judecători care nu aveau ce să caute în dosarul fostului primar Pendiuc Tudor, cu fiica, Vișoiu Valentin și ceilalți, că am arestat preventiv un inculpat, care, în timpul judecării apelului, a incendiat a doua oară aceeași casă, pentru care interveniseră, prima dată, opt echipaje de pompieri, că am constatat, în baza probelor, că doi procurori din Municipiul Constanța l-au ajutat pe inculpatul Duță Lucian-Nicolae, trimis în judecată pentru luarea unei mite în sumă de 6.300.000 euro, din bugetul public pentru sănătate, să nu mai răspundă penal ori să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei închisorii și că am avut câte o restanță în redactare, după ce fuseserăm, în mod constant, supraîncărcate, cu mult peste medie. Multele amânări și tergiversări despre care se face vorbire în comunicatul Consilului Superior al Magistraturii sunt, de fapt, un singur dosar restant, cu 54 de inculpați, compus dintr-un număr de 405 dosare de urmărire penală și 62 dosare de cercetare judecătorească. Am solicitat, în scris, conducerii o degrevare totală, ca să-l pot redacta așa cum se cuvine, însă președintele Criștiu-Ninu Luminița al Curții de Apel București a transformat solicitarea mea în sesizare către inspecția judiciară, pe care mi-a comunicat-o după aproximativ o oră de la emiterea soluției de condamnare definitivă a fostului primar Oprescu Mircea-Sorin, fugar, și ceilalți din grupul infracțional organizat de la primăria generală. În cazul judecătorului Alina-Nadia Guluțanu, restanța consta în dosarul privind protestele, din luna februarie a anului 2017, față de O.U.G. nr.13/2017. Se mai poate observa că efectul imediat a trei soluții de excludere constă în  suspendarea noastră din funcție, pentru a pierde megadosarul restant, privind fraudarea unei importante bănci din țară, în cazul meu, iar, în cazul judecătorului Alina-Nadia Guluțanu de a-i fi luat mult-râvnitul dosar privind latura civilă a cauzei în care a fost condamnat Popoviciu Gabiel-Aurel, zi „Puiu”, tot fugar, după ce conducerea încercase, de mai multe ori, fără succes, să o convingă să plece din dosar, în schimbul unor transferuri pe la instituții satelit odihnitoare. A doua zi după ce judecătorul Alina-Nadia Guluțanu l-a refuzat, din nou și expres, pe președintele de secție să cedeze acest dosar, a primit rezoluția de începere a cercetării disciplinare. Pregătiseră, prin planificare, și judecătorii potriviți să le preia. Unde sunt procurorii? Nu cei doi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cu privire la care inspecția judiciară a avut mai multă viteză decât organele de urmărire penală, pentru a nu pierde ocazia sancționării noastre disciplinare.    

În final, ca să înțelegeți cât de puternic și de disprețuitor a devenit acest grup de criminalitate organizată din interiorul justiției, care calcă în picioare legea și pe oricine, fac trimitere la raportul de monitorizare, cooperare și verificare din acest an, unde se face referire la situația în care ne aflăm, adică la numărul de 5 acțiuni disciplinare, dintre care 4 pe soluțiile pe care le-am pronunțat, toate pornite la sesizarea inculpaților ori a inspecției judiciare, din oficiu, în favoarea inculpaților. Se atrăgea atenția conducerii inspecției judiciare și se recomanda renunțarea la astfel de practici. Nu le mai pasă nici de poziția României în fața instituțiilor europene.  

Regret, cu toată sinceritatea și implicarea, soarta oamenilor cinstiți din această țară, care sunt extrem de expuși abuzurilor venind de oriunde și pe care justiția penală nu-i mai poate proteja. Oamenii sunt loviți în mod indirect când judecătorul care le apără drepturile și libertățile este lovit ori vulnerabil. Cred că unica noastă șansă, de început timid în a curăța corupția bine consolidată din sistemul judiciar, care a ajuns să facă atâta rău țării, sunt procurorii, care trebuie să fie lăsați să-și facă meseria. De asemenea, consider că un pas important către normalitate este ca Agenția Națională de Integritate să se pronunțe, într-un final, după mai bine de 3 ani, asupra averii lui Savonea Lia, membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe final de mandat și în plină ascensiune profesională. Toată populația cinstită din această țară trebuie să solicite inspecției judiciare blocarea sa la promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, la care visează de mulți ani și unde, în trecut, nu a fost admisă, pentru motive de integritate.

Astăzi, 16.XII.2022, în urmă cu exact 33 de ani, a început revolta anticomunistă. Poate reușim să ne smulgem țara înapoi și să o luăm, ceva mai bine, de la capăt!”, este declaraţa judecătoarei Daniela panioglu pentru G4media.ro

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.