Juncker la summitul celor Trei Mări: Investițiile nu au sens dacă lipsește respectul față de statul de drept/ Când se vorbeşte despre statul de drept, există mereu strănuturi în sală

Europa trebuie să respire cu doi plămâni, unul în est şi altul în vest, şi trebuie pus tot mai mult accentul pe cooperare, pe folosirea unei limbi comune, a declarat marţi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cea de-a doua zi a Summit-ului „Iniţiativa celor Trei Mări”, transmite Agerpres.ro În încheiere, el a punctat că „respectarea statului de drept este esenţială. Investiţiile nu au sens dacă lipseşte respectul faţă de statul de drept”. „Când se vorbeşte despre statul de drept, există mereu strănuturi în sală”, a mai spus Juncker, citat de News.ro.

„Ceea ce faceţi aici este complet pe linia a ceea ce încearcă să facă Uniunea Europeană.(…) Europa trebuie să respire cu doi plămâni, unul de est şi altul de vest. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va rămâne fără suflare şi am senzaţia că Uniunea noastră începe să rămână fără suflare. Aşadar trebuie să punem mai mult decât oricând accent pe virtuţile cooperării, în sensul de a folosi o limba comună pentru est şi pentru vest. Sprijinim această iniţiativă şi vă încurajăm să deschideţi noi căi de comunicare între cei doi plămâni ai continentului şi, de asemenea, între nord şi sud, pentru că numai astfel vom putea îndeplini şi pune în aplicare un proiect drag tuturor europenilor, indiferent unde trăiesc, în est, vest, nord sau sud. Conectivitatea europeană este de o importanţă capitală. Sprijinim toate lucrurile, toate iniţiativele adoptate aici şi toate ideile”, a spus Junker.

Oficialul european a subliniat că UE alocă bani pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru a putea călători „mai iute şi mai uşor”, pentru alimentarea cu energie şi gaze naturale, dar şi pentru alte proiecte de investiţii.

„Încurajăm proiectele. De exemplu, între Polonia şi Lituania, avem un proiect finanţat printr-un mecanism special. Acest proiect considerăm că ulterior poate fi folosit ca model de legături între ţări ale UE. Avem 150 miliarde euro investiţii între cele două mări, între Marea Adriatică şi Marea Neagră. Trebuie să profităm. Doamna comisar Corina Creţu răspunde de această chestiune. Avem o gamă largă de proiecte. De exemplu, 2,5 miliarde euro alocaţi numai pentru infrastructură, mai ales în zona dumneavoastră. La fel pentru alimentarea cu energie şi gaze naturale. Aceste proiecte trebuie încurajate. Şi conducta de gaze între Austria, Bulgaria, Ungaria şi România (BRUA). Şi Planul Junker. Din nefericire se vorbeşte foarte puţin despre el. E un plan e investiţii european. Am dori să punem la dispoziţie toate mijloacele financiare de care aveţi nevoie, toate posibilităţile financiare pe care le are UE vor va fi puse la dispoziţie”, a explicat Junker.

El a subliniat însă că este absolut necesară respectarea statului de drept, deoarece „investiţiile nu au niciun sens în absenţa respectării statului de drept”.

Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, luni şi marţi, la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

În marja summitului de la Bucureşti are loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.