Junta care a preluat puterea în Niger a întrerupt cooperarea militară cu Franța

O delegație vest-africană trimisă în Niger a plecat joi seară după ce a făcut propuneri pentru o „ieșire din criză” membrilor juntei, care au anunțat că întrerup cooperarea militară cu Franța.

Joi seara târziu, într-o declarație citită la televiziune, puciștii au denunțat „acordurile de cooperare în domeniul securității și apărării cu Franța”, al cărei contingent militar de 1.500 de oameni este desfășurat în Niger pentru a lupta împotriva terorismului în această țară afectată de violențe jihadiste, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.

Joi seara, o delegație a Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO) condusă de fostul președinte nigerian Abdulsalami Abubakar a părăsit Niamey după câteva ore.

Deși emisarii nu s-au întâlnit cu șeful juntei, generalul Abdourahamane Tiani, și nici cu președintele răsturnat Mohamed Bazoum, ei au purtat discuții la aeroport cu soldații implicați în lovitura de stat și au discutat „ultimele propuneri ale CEDEAO pentru a pune capăt crizei”, potrivit cotidianului guvernamental nigerian Le Sahel.

La 30 iulie, ECOWAS, care a impus sancțiuni grele asupra Niamey, le-a dat termen până duminică celor care au dat lovitura de stat să îl repună în funcție pe președintele Mohamed Bazoum, răsturnat la 26 iulie, sub sancțiunea folosirii „forței”.

O reuniune a șefilor de stat major din cadrul ECOWAS urmează să se încheie vineri după-amiază la Abuja, în timp ce mai multe armate vest-africane, inclusiv cea a Senegalului, au declarat că sunt pregătite să trimită soldați dacă se decide o intervenție militară.

„Răspuns imediat”

Autorii loviturii de stat, care au promis un „răspuns imediat” la „orice agresiune” din partea oricărei țări din ECOWAS, au anunțat, de asemenea, ridicarea stării de asediu care a fost instituită de la preluarea puterii la 26 iulie.

Vineri dimineață, aproximativ o sută de manifestanți din mai multe țări din Africa de Vest s-au adunat la Niamey pentru a protesta împotriva oricărei intervenții militare în Niger.

Președintele destituit, Mohamed Bazoum, și-a exprimat joi seara punctul de vedere într-un articol publicat de cotidianul american Washington Post. El a avertizat asupra consecințelor „devastatoare” ale loviturii de stat pentru lume și pentru Sahel, care, potrivit lui, ar putea intra sub „influența” Rusiei prin intermediul grupului paramilitar Wagner.

„Fac apel la guvernul american și la întreaga comunitate internațională să ajute la restabilirea ordinii constituționale”, a scris el.

Bazoum, în vârstă de 63 de ani, a fost reținut împreună cu familia sa în reședința prezidențială din ziua puciului.

În timp ce relațiile sunt tensionate între juntă și blocul vest-african, acestea sunt din ce în ce mai tensionate și cu Franța, fosta putere colonială.

Pe lângă denunțarea acordurilor militare, ambasadorul nigerian la Paris a fost demis de către piciști, la fel ca și cei din Statele Unite, Togo și Nigeria.

Mass media franceză, întreruptă

Joi, programele postului Radio France Internationale (RFI) și ale postului de televiziune France 24 au fost întrerupte în Niger, „o decizie luată în afara oricărui cadru convențional și legal”, potrivit companiei-mamă a celor două media, France Médias Monde.

Semnalele au fost întrerupte „la instrucțiunile noilor autorități militare”, a declarat pentru AFP un înalt responsabil nigerian.

Franța a condamnat „foarte ferm” această decizie, la fel ca și Uniunea Europeană vineri dimineață.

RFI și France 24 au fost deja suspendate în Burkina Faso și Mali, țări vecine, unde armata la putere din Niger a trimis miercuri delegații.

Incidentele de duminică, în timpul unei manifestații în fața ambasadei franceze din Niamey, au dus la evacuarea a 577 de cetățeni francezi marți și miercuri.

Cu toate acestea, potrivit șefului juntei, generalul Tiani, nu există „niciun motiv obiectiv” pentru ca francezii să „părăsească” țara.

Vineri dimineață, un avion militar al forțelor aeriene spaniole a aterizat la Niamey pentru a evacua cetățenii spanioli – estimați la aproximativ 70 – care doreau să părăsească Nigerul, potrivit Madridului.

Statele Unite, unul dintre principalii parteneri ai Nigerului, alături de Franța, au închiriat un avion pentru a-și scoate personalul neesențial din țară, iar președintele Joe Biden a cerut „eliberarea imediată a președintelui Bazoum”.

Mii de persoane care susțin junta la putere au manifestat pașnic joi în mai multe orașe nigeriene, ca răspuns la apelul M62, o coaliție de organizații „suveraniste” ale societății civile.

Mulți dintre ei au scandat sloganuri critice la adresa Franței și au fluturat steaguri ale Rusiei – de care Mali și Burkina Faso s-au apropiat deja.

Washingtonul și Parisul au trimis 1.100 și, respectiv, 1.500 de soldați în Niger pentru a susține lupta împotriva grupurilor jihadiste legate de Al-Qaida și de Statul Islamic.