Jurnaliști maghiari: Ungaria renunță la Curtea Penală Internațională în ziua când Netanyahu își începe vizita la Budapesta / Ca stat membru al CPI, Ungaria era obligată prin lege să-l aresteze premierul israelian / Netanyahu e acuzat de crime de război și crime împotriva umanității

Ungaria renunță la Curtea Penală Internațională, miercuri, „exact când Netanyahu, căutat de CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității, sosește la Budapesta pentru o vizită de mai multe zile”, anunță în premieră jurnalistul maghiar Szabolcs Pany.

Premierul Viktor Orban îl așteaptă miercuri pe Netanyahu la Budapesta, într-o vizită de 4 zile, în pofida mandatului internațional de arestare împotriva sa.

„Nu este la latitudinea statelor individuale să evalueze unilateral legitimitatea sau validitatea deciziilor CPI”, a adăugat purtătorul de cuvânt al administrației prezidenșțiale maghiare, citat de DW.

Ca unul dintre cele 125 de state membre ale Curții Penale Internaționale, Ungaria este obligată prin lege să aresteze premierul israelian Benjamin Netanyahu la sosirea sa la Budapesta și să-l transfere direct la Haga, pentru a face față acuzațiilor de crime de război și crime împotriva umanității pe care CPI spune că le-a comis în timpul războiului din Gaza.

Se întâmplă însă contrariul: Premierul ungar Viktor Orban îi întinde covorul roșu liderului israelian în timpul unei călătorii fastuoase de patru zile, într-un spectacol ostentativ de solidaritate.

Atunci când mandatele de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru israelian al apărării, Yoav Gallant, au fost emise în noiembrie 2024, Orban a numit CPI „obraznică, cinică și complet inacceptabilă”, promițând că, în timpul oricărei vizite a lui Netanyahu în Ungaria, îi va „garanta libertatea și siguranța”.

Spre deosebire de instanțele naționale, care utilizează poliția națională pentru a pune în aplicare mandatele de arestare, instanțele internaționale se bazează pe sistemele judiciare ale statelor membre pentru a reține și transfera suspecții. CPI nu are propria forță de poliție.

Atunci când o țară nu arestează un suspect, judecătorii CPI pot iniția o așa-numită procedură de neconformitate, care poate duce la sesizarea Adunării statelor părți (ASP) a CPI sau a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Chiar și atunci când au loc sesizări, foarte puține sancțiuni concrete pot fi impuse de ASP țărilor care își încalcă obligațiile.

„Nu există multe consecințe practice pentru nerespectare”, a declarat pentru DW Mathias Holvoet, lector de drept penal internațional la Universitatea din Amsterdam.

El preconizează că CPI va lansa o astfel de procedură, dar are speranțe reduse cu privire la ceea ce ar putea realiza aceasta.

„CPI este descrisă în mod celebru ca un gigant fără mâini și picioare – nu poate pune în aplicare cu adevărat aceste mandate de arestare. Aceasta depinde de voința politică a statelor”, explică specialistul în drept internațional.