Justificările CCR în cazul Șoșoacă: Un candidat la prezidențiale trebuie să respecte jurământul de președinte chiar dacă nu l-a depus

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale care au admis sâmbătă contestația împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale susțin în motivarea deciziei că un candidat la prezidențiale trebuie să respecte jurământul de președinte înainte să fie aleși în această funcție.

Raționamentul celor cinci judecători a fost însă respins de judecătoarea Iulia Scîntei într-o opinie separată în care a arătat că ”nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă. Noile condiții de fond considerate în opinia majoritară ca fiind necesare a fi îndeplinite de persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României în sau începând cu anul 2024, sunt cele “care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României”, respectiv obligația de a respecta Constituția și obligația de a apăra democrația”.

• Iată cum justifică cei cinci judecători CCR (Marian Enache, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Giani Stan și Attila Varga) condiția legată de jurământ:

În consecință, cele ce preced configurează cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României, iar candidatul ales depune un jurământ prin care confirmă că își va îndeplini obligațiile constituționale în cadrul și în limitele Constituției, act care garantează caracterul democratic al statului. Evident, nu pot exista incongruențe valorice fundamentale de natură constituțională între statutul de candidat și cel de ales; ca atare, printre condițiile de fond necesar a fi îndeplinite pentru a candida sunt și cele care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României.

Astfel, se poate observa că una dintre aceste condiții se referă la obligația titularului funcției de a respecta Constituția și de a apăra democrația.

Obligația de a respecta Constituția nu trebuie judecată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului, act cu o încărcătură solemnă unică, așadar, de la momentul în care persoana intră în exercițiul mandatului, ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică atunci când aceasta vizează funcția de Președinte al României, funcția supremă în statul român.

Ca atare, chiar dacă jurământul de credință se depune de către candidatul câștigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională. Ar fi inadmisibil și contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiții și totuși să participe la alegeri, iar dacă le va câștiga să depună un jurământ de credință formal.