Justiția din România în raportul independent BTI 2024: Voința de a lupta împotriva corupției a scăzut, deoarece DNA a fost „defrișată” / Pentru funcțiile de conducere din justiție sunt preferate „figuri flexibile”

În România există sentimentul că lupta împotriva corupției a scăzut în intensitate – deoarece DNA a fost „cumva defrișată”, iar în funcțiile de conducere din justiție sunt preferate „figuri flexibile” -, dar s-a redus amenințarea directă la adresa autonomiei sistemului judiciar venită din partea partidelor aflate la putere, se arată în raportul Bertelsmann Transformation Index pentru anul 2024 (BTI 2024). În acesta este analizat stadiul de dezvoltare al proceselor de transformare politică și economică din țările aflate în curs de dezvoltare sau în tranziție din întreaga lume. România ocupă locul 15 din 137 de state analizate în raport, cu un scor de 7,61/10 (un punctaj mai mare este mai bun). „Fără reforme majore, va fi dificil pentru România să intre în Zona Euro și în OECD”, rezumă, într-o singură propoziție, autorii situația actuală din România

Potrivit documentului, există sentimentul că voința de a lupta împotriva corupției a scăzut în România. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost „oarecum defrișată” (de exemplu, nu mai investighează magistrații), iar pentru funcțiile de conducere din cadrul instanțelor superioare, al parchetelor și al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sunt preferate „figuri flexibile”.

BTI 2024 arată că recrutarea judecătorilor în profesie este destul de bine reglementată și conformă cu standardele, dar „problemele încep mai târziu, când presiunea exercitată de politicieni și de serviciile de informații este aplicată de la vârf prin intermediul organismelor de reglementare a profesiei”.

Totodată, raportul arată că sunt mai puțin frecvente acum cazurile flagrante de corupție în instanțe: „Pachetul atractiv de compensații oferit judecătorilor – salarii foarte mari și pensionare anticipată – ar fi putut contribui la această situație. Totuși, acest lucru se poate datora, de asemenea, unei acțiuni mai puțin energice decât înainte din partea procurorilor, în special împotriva colegilor lor, magistrații”.

Potrivit raportului, amenințarea directă la adresa autonomiei sistemului judiciar din partea partidelor aflate la putere s-a diminuat în ultimii ani, deoarece guvernele de coaliție au optat pentru o abordare neconflictuală cu Comisia Europeană în această privință. Ca urmare, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), creat ca măsură de salvgardare la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, a fost reziliat în 2022.

Totodată, raportul arată că s-au diminuat campaniile mediatice împotriva magistraților. „Singura contestare a statutului lor în prezent se referă la privilegiile lor (pensionare anticipată și pensii mari, necontributive), pe care publicul le dezaprobă”, subliniază raportul.