Justiția franceză refuză predarea militantului antifascist „Gino” Abazaj în Ungaria

Justiția franceză a refuzat miercuri predarea militantului antifascist albanez Rexhino Abazaj, alias „Gino”, către Ungaria, invocând „riscuri” privind tortura și dreptul la un proces echitabil în această țară a Uniunii Europene, scrie BFM TV.

Militant pentru dreptul la locuință, „Gino” este acuzat de Ungaria, alături de o duzină de alte persoane, că ar fi „atacat cu brutalitate neonaziști” la Budapesta în februarie 2023, când în capitala ungară era organizată o comemorare de către neonaziști.

Arestat la Paris în noiembrie 2024, „Gino” a fost eliberat sub control judiciar pe 26 martie, cu sprijinul mai multor personalități.

Amenințat în afara frontierelor franceze

În timpul deliberărilor de miercuri, președintele camerei de extrădare a invocat mai multe motive pentru a refuza predarea tânărului de 30 de ani către Budapesta.

„Există riscuri de încălcare a drepturilor garantate” de articolele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) referitoare la interzicerea torturii și la dreptul la un proces echitabil, a subliniat el.

Camera de extrădare a ridicat, de asemenea, controlul judiciar al activistului. Dar „dacă treceți granița”, „o altă țară poate executa mandatul european care este încă acolo”, a avertizat președintele, adresându-se lui Rexhino Abazaj. Mandatul a fost emis în noiembrie 2023.

„O decizie foarte pozitivă”

Cu capul ras, ochelari, costum închis la culoare și cravată roșie, „Gino” a părăsit sala de judecată însoțit de familia sa, în aplauzele susținătorilor săi.

„Pot rămâne în Franța, sunt protejat de regimul maghiar, care favorizează neofascismul și vânează antifasciștii”, a declarat pentru AFP albanezul, care a crescut în Italia și a petrecut mai mulți ani în Finlanda înainte de a ajunge în Franța în 2024.

Tânărul de 30 de ani a salutat, de asemenea, „o decizie foarte pozitivă” pentru el, dar și pentru alți militanți. „Există alți antifasciști căutați de Ungaria, alții în închisoare, dar Franța a arătat astăzi că nu trebuie să se supună cerințelor unei țări ca Ungaria, autoritară și neofascistă”, a spus el.

Celelalte țări europene „ar putea decide să urmeze exemplul judecătorilor francezi”, a sperat activistul, care a primit sprijinul mai multor sute de personalități, printre care fostul ministru francez al justiției Christiane Taubira și cineastul britanic Ken Loach.

„Este o decizie curajoasă, care nu se referă doar la condițiile de detenție, ci și la independența justiției maghiare față de autoritățile politice maghiare”, a adăugat Maître Youri Krassoulia, unul dintre avocații săi.

Viktor Orban, criticat pentru tendințele sale autoritare

Alți activiști au fost arestați în februarie 2023. Ca Ilaria Salis, o profesoară italiană care a fost încarcerată timp de peste un an în Ungaria, apoi plasată în arest la domiciliu, înainte de a fi eliberată după alegerea sa în Parlamentul European. Ca și Gino, justiția italiană a refuzat să îl predea Ungariei pe Gabriele Marchesi, un italian de 24 de ani arestat la Milano în noiembrie 2023.

În schimb, Maja T., o activistă germană de 24 de ani care se consideră non-binară, a fost predată de Germania Ungariei în vara anului 2024.

De la revenirea sa la putere în 2010, prim-ministrul ungar Viktor Orban a întărit controlul asupra țării și a eliminat toate controalele și echilibrele, într-o mișcare autoritară care a fost condamnată în mai multe rânduri de Comisia Europeană și sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.