Justiția franceză validează mandatul de arestare a președintelui sirian Assad

Curtea de Apel din Paris a validat miercuri un mandat de arestare emis în Franța pe numele președintelui sirian Bashar al-Assad, acuzat de complicitate la crime împotriva umanității pentru rolul său în atacurile cu arme chimice asupra civililor în suburbiile Damascului în 2013, a declarat pentru Reuters avocatul uneia dintre ONG-urile care au depus plângerea.

Parchetul Național Antiterorism (Pnat) a contestat mandatul de arestare emis de judecătorii de instrucție specializați, argumentând că șefii de stat în exercițiu se bucură de imunitate personală și că excepțiile de la acest principiu ar trebui să fie „rezervate exclusiv în beneficiul jurisdicțiilor internaționale”, precum Curtea Penală Internațională (CPI).

Curtea de Apel a respins această cerere și a confirmat mandatul de arestare pe numele lui Bashar al-Assad, ceea ce ar putea deschide calea pentru un proces dacă Pnat nu face apel la Curtea Supremă franceză sau dacă instanța supremă franceză confirmă decizia Curții de Apel.

„Aceasta este o victorie istorică, nu numai pentru victimele siriene, ci pentru toate victimele din întreaga lume”, a comentat Mazen Darwish, directorul Centrului sirian pentru mass-media și libertatea de exprimare, care a participat la audiere cu ușile închise.

„Decizia Curții confirmă ceea ce am spus întotdeauna: atunci când este vorba de crime împotriva umanității, crime de război și utilizarea de arme chimice, imunitatea nu trebuie niciodată invocată”, a adăugat el.

Mandatele de arestare emise de judecătorii francezi în noiembrie 2023 împotriva lui Bashar al-Assad și a altor trei lideri sirieni – pentru complicitate la crime împotriva umanității și complicitate la crime de război – au urmat unei anchete efectuate în 2021 privind lanțul de comandă din spatele atacurilor chimice din orașul Douma și regiunea Ghouta de Est, care ar fi ucis peste o mie de persoane în noaptea de 4 spre 5 august 2013.

Mandatele de arestare pentru șefii de stat în funcție sunt rare, deoarece aceștia beneficiază în general de imunitate. Cu toate acestea, dreptul internațional prevede excepții de la această imunitate atunci când un șef de stat este acuzat de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid.

„Această decizie arată clar că normele privind imunitatea nu pot fi sinonime cu impunitatea, în special pentru cele mai grave infracțiuni”, a salutat Steve Kostas, consilier juridic al Open Society Justice Initiative (OSJI).