Justiția germană critică extrădarea în Ungaria a unei pesoane transgen afiliate cu extrema stângă / O persoană care se declară non-binară ar fi atacat și rănit simpatizanți ai extremei drepte la Budapesta

Curtea Constituţională a Germaniei a criticat aspru joi predarea în 2024 către autorităţile din Ungaria a unei persoane afiliate cu extrema stângă, pentru presupusă participare la acte de violenţă colective împotriva neo-naziştilor, informează AFP, transmite Agerpres.

De naţionalitate germană, Maja T., care se consideră non-binară, ar fi atacat şi rănit simpatizanţi ai extremei drepte la Budapesta, la începutul lui februarie 2023, în compania altor activişti, dintre care mai mulţi sunt deja urmăriţi în justiţie în Germania.

Tribunalul de la Berlin, care autorizase extrădarea sa pe 27 iunie 2024, nu a examinat suficient informaţiile actuale „asupra suprapopulării şi condiţiilor de detenţie din închisorile ungare”, susţine cea mai înaltă instanţă germană.

De asemenea, asigurările autorităţilor ungare „nu sunt suficiente pentru a exclude riscul de tratament contrar articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE”, care interzice tortura şi tratamentele inumane, consideră Curtea Constituţională.

Sub autoritatea premierului naţionalist Viktor Orban, Budapesta a luat în ultimii ani mai multe măsuri pentru a limita drepturile persoanelor LGBTQ, în special prin interzicerea recunoaşterii legale a identităţii de gen a persoanelor transgen şi prin promulgarea unei legi controversate împotriva „promovării homosexualităţii”.

Maja T. este inculpată pentru presupusă implicare în mai multe atacuri cu bâte sau cu spray iritant, care s-au soldat cu mai mulţi răniţi, la Budapesta, în marja unei manifestaţii a extremei drepte în 2023.

Sub numele de „Ziua Onoarei”, mediile neo-naziste comemorează o tentativă eşuată pe 11 februarie 1945 a armatei germane, ajutată de SS şi de colaboratori ungari, de a se salva din asediul pe care îl conducea Armata Roşie împotriva Budapestei.

Ceilalţi şase suspecţi de violenţe comise în Ungaria s-au predat recent autorităţilor germane, pentru a evita să fie judecaţi în contumacie în respectiva ţară.

Presupusa lideră a grupului de activişti de extremă stânga, Lina E., o studentă din Leipzig, estul Germaniei, a fost condamnată în 2023 la cinci ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru mai multe atacuri contra unor neo-nazişti, între 2018 şi 2020.

Tânăra femeie a devenit un simbol pentru militanţi, sloganul „Eliberaţi-o pe Lina” apărând în mod regulat în timpul manifestaţiilor extremei stângi.