Kamala Harris în Polonia și România: O vizită sub semnul controverselor

În afară de importanța ei pur simbolică, de reafirmare a sprijinului Statelor Unite pentru țările partenere din flancul estic al NATO, vizita în Polonia și România a vicepreședintei americane Kamala Harris – o politiciană lipsită aproape complet de experiență internațională – semnifică mai degrabă lipsa unei strategii clare a administrației de la Washington în ceea ce privește războiul din Ucraina și a unui răspuns coerent la invazia Rusiei. Aceasta este opinia unor analiști de peste ocean, în special din dreapta conservatoare, care se referă la controversele din jurul deplasării numărului 2 de la Casa Albă în estul Europei.

Episodul avioanelor poloneze

Vizita vicepreședintei americane în Europa, văzută de analiștii de la CNN drept „momentul Kamalei Harris” după un prim an plin de eșecuri, a început în mijlocul unui episod controversat. Harris a aterizat la Varșovia la doar o zi după un dezacord public neobișnuit cu privire la propunerea poloneză de a-și trimite avioanele de luptă în Ucraina – o idee pe care Pentagonul a respins-o.

Totul a început după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă congresmenilor de la Washington ajutor pentru a furniza armatei sale mai multe avioane de luptă MiG-29 de fabricație rusească – avioane pe care piloții săi știu să le piloteze.

Casa Albă a spus că va încerca să ajute Ucraina să le obțină din Polonia – înlocuind avioanele trimise de Polonia cu aparate fabricate în Statele Unite – dar a adăugat că va fi dificil să transfere aeronavele în Ucraina.

Marți, Polonia a anunțat că va trimite avioanele sale MiG – imediat și în mod gratuit – la baza aeriană americană de la Ramstein, în Germania, ca pas intermediar înainte de a fi transferate spre Ucraina. „În același timp, Polonia solicită Statelor Unite să ne pună la dispoziție avioane uzate cu capacități operaționale corespunzătoare. Polonia este gata să stabilească imediat condițiile de cumpărare a avioanelor.”

Anunțul guvernului din Varșovia i-a surprins pe oficialii americani. Ulterior, în cursul aceleiași zile, Pentagonul a emis o declarație în care spunea că trimiterea de avioane care zboară dintr-o bază SUA/NATO din Germania în spațiul aerian contestat nu va funcționa.

„Pur și simplu nu ne este clar că există o rațiune de fond pentru aceasta,” a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. „Vom continua să ne consultăm cu Polonia și cu ceilalți aliați ai noștri NATO cu privire la această problemă și la provocările logistice dificile pe care le prezintă, dar nu credem că propunerea Poloniei este una sustenabilă.”

Kirby a adăugat că un astfel de transfer prezintă un „risc ridicat” al unui răspuns rusesc care va duce la o escaladare militară cu NATO. „Apreciem că adăugarea aeronavelor la inventarul ucrainean nu va schimba semnificativ eficiența Forțelor Aeriene Ucrainene în raport cu capacitățile ruse,” a adăugat el.

Oficialii americani au subliniat în repetate rânduri poziția SUA conform căreia decizia privind avioanele de vânătoare reprezintă în cele din urmă una pe care trebuie să o ia guvernul polonez. Liderii de la Varșovia au spus însă că națiunea lor va acționa doar în coordonare cu aliații.

Rusia, susțin oficialii americani și NATO, ar putea vedea avioanele de luptă pilotate de ucraineni decolând dintr-o națiune NATO – indiferent dacă este Polonia sau o bază americană în Germania – și intrând în luptă ca un act beligerant din partea alianței vestice.

Există, de asemenea, îngrijorare din partea americanilor și NATO că, în fața atacurilor susținute ale Rusiei, Ucraina va rămâne fără aerodromuri operaționale pe propriul teritoriu.

Acest raționament nu i-a satisfăcut însă pe criticii conservatori din SUA. „Decizia lui Biden de a bloca Polonia să trimită MiG-29 în Ucraina este jalnică,” a scris pe Twitter senatorul republican Tom Cotton. „Este o slăbiciune, iar rațiunea administrației nu are sens. Cum sunt avioanele ‘lucruri care escaladeaza’ (situația) când noi deja trimitem acolo rachete Javelin?”

Iar New York Post a fost la fel de tranșant: „Lăsând la o parte umilirea publică a unui aliat cheie, reacția SUA trimite lumii cel mai rău semnal posibil – și anume că Polonia este singură, ridicând implicit întrebarea răspunsului NATO la o ipotetică răzbunare rusă împotriva țintelor poloneze, în cazul în care Polonia merge mai departe cu această inițiativă.”

În acest context, vizita lui Harris în Polonia a căpătat noi dimensiuni și experții s-au întrebat cum va naviga vicepreședinta democrată această situație complicată, mai ales ținând cont de lipsa sa de experiență în afaceri internaționale. Așa cum era de așteptat, Harris a refuzat să vorbească presei despre controversă, insistând însă că Polonia și SUA vor rămâne unite în fața crizei ucrainiene.

Novice în chestiuni externe

De altfel, unul dintre lucrurile care i se reproșează Kamalei Harris este CV-ul subțire în chestiuni externe și că nu este deloc pregătită pentru scena mondială, cu atât mai mult pentru cel mai mare conflict armat din Europa de după al Doilea Război Mondial.

Analiștii au subliniat că este normal ca vicepreședinții americani să meargă în misiuni diplomatice cu mize mari în timp de război. Când Biden era numărul 2 la Casa Albă, președintele de atunci, Barack Obama, l-a numit omul cheie al administrației pentru Irak și, ulterior, persoana responsabilă pentru politica vizavi de Ucraina după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Dar, până în acel moment, Biden petrecuse zeci de ani în dezbateri de politică externă, modelând chiar politica SUA în străinătate în calitate de președinte al Comisiei de Relații Externe a Senatului.

Comparativ cu cei 36 de ani petrecuți de Biden în Senat și de alți opt ca vicepreședinte al Americii, Harris are o amprentă internațională mult mai limitată. Democrata este un procuror de carieră, cu două mandate de procuror general al Californiei, a cărei experiență națională cea mai notabilă a venit din poziția de membru, timp de patru ani, în Comitetul de Informații al Senatului. Iar principalele ei călătorii anterioare în calitate de vicepreședinte au fost în țările din triunghiul nordic din America de Sud, de unde provin cei mai mulți imigranți ilegali care traversează granița de sud a SUA. Prima deplasare, către Guatemala și Mexic, a fost memorabilă pentru pașii greșiți făcuți, sancționați inclusiv de către CNN, considerat un post favorabil actualei administrații.

Criticii s-au referit și la palmaresul ei ca vicepreședintă, marcat de impotența rezolvării crizei imigranților (ea fiind persoana desemnată de Administrația Biden pentru de gestionarea situației) sau de eșecul aprobării legii privind drepturile de vot (Voting Rights Act), inițiativă care a eșuat în Senat după ce doi dintre membrii democrați s-au opus schimbării procedurii de filibuster.

De asemenea, vicepreședintei i se reproșează stiul controversat de muncă, care a făcut ca mai mulți colaboratori importanți să-i părăsească echipa în ultimele luni, îndepărtarea ei aparentă de către Casa Albă și faptul că refuză să se pregătească înainte de momente importante, lucru care e de natură să provoace momente stânjenitoare.

Chiar și în cel mai important moment extern al Administrației Biden până la criza ucraineană – retragerea dezastruoasă din Afganistan, urmată de revenirea la putere a talibanilor și eforturile disperate de a evacua americani și afgani deopotrivă -, Harris a lipsit de la apel, fiind într-o vizită considerata complet inutilă în Vietnam și Singapore.

Toate acestea au făcut ca rata ei de popularitate să fie și mai scăzută decât a președintelui Biden și să sufere de o criză majoră de credibilitate, lucru care nu o ajută foarte mult când vine vorba de implicarea în criza ucraineană.

Desființată de critici

Înainte de plecarea vicepreședintei americane spre Europa, oficiali de la Casa Albă au afirmat că se așteaptă ca Harris să transmită mesajul că SUA rămân „ferme și hotărâte” alături de aliații din NATO și vor continua să ofere asistență poporului ucrainean. Călătoria ei va „demonstra puterea și unitatea alianței NATO și sprijinul SUA pentru aliații NATO de pe flancul estic în fața agresiunii ruse,” ea urmând „să-i aducă înapoi președintelui solicitări delicate” ale țărilor afectate de criză.

În afară de întâlnirile cu oficiali polonezi și români, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, precum și cu premierul canadian Justin Trudeau – aflat și el în Polonia -, vicepreședinta Harris va aborda în cele două țări subiectul desfășurării de trupe suplimentare pentru a întări descurajarea rușilor și apărarea NATO.

Oficialii au spus că Harris va afirma, de asemenea, nevoia de a oferi sprijin umanitar și asistență militară Ucrainei și va prezenta modalități de „a continua să sprijine” poporul ucrainean.

De asemenea, Harris urmează să discute despre modul în care aliații SUA și NATO pot impune Rusiei costuri economice severe și să se asigure că acțiunile creează o „înfrângere strategică” pentru Moscova prin intermediul sancțiunilor, apărând în același timp „regulile și normele internaționale.”

În ceea ce privește pregătirile lui Harris înaintea călătoriei de săptămâna aceasta, un oficial înalt al administrației a spus că vicepreședintele a fost „dedicată acestei probleme, la fel ca și președintele și restul echipei de securitate națională” și a „lucrat intens zilnic pe toate problemele legate de criza în curs rezultată din invazia rusă.”

Harris a avut „o serie de sesiuni specifice” concentrate pe Polonia și România, precum și briefing-uri și discuții cu experți. „Aceasta este a treia ei călătorie în Europa în ultimele două luni. Când a mers pentru prima dată la Paris, deja începusem să vedem semnele unei potențiale desfășurări a (forțelor) Rusiei. Așa că s-a concentrat pe această problemă de ceva timp,” a spus oficialul, adăugând că vicepreședinta a călătorit și la Conferința de Securitate de la München și la alte numeroase angajamente bilaterale.

Oficialul a precizat însă că nu a existat o „pregătire extinsă pentru această călătorie specială,” insistând însă că ultimele câteva luni „au fost toate foarte concentrate pe ceea ce a devenit, în mod tragic, o problemă definitorie pentru întreaga administrație.”

Criticii afirmă însă că Harris nu are un background suficient de puternic ca să răspundă provocărilor crizei declanșate de către Rusia în Ucraina. Aceștia reamintesc o declarație recentă a vicepreședintei, care a încercat să descrie criza din Ucraina în timpul unei apariții la emisiunea The Morning Hustle la începutul acestei luni.

Solicitată la un moment dat să explice criza din estul Europei în „termeni profani” pentru ascultătorii preocupați, Harris a răspuns extrem de lent, în ceea ce criticii au spus că a fost o „salată de cuvinte”: „Ucraina este o țară în Europa. Există lângă o altă țară numită Rusia. Rusia este o țară mai mare. Rusia a decis să invadeze o țară mai mică numită Ucraina, așa că practic acest lucru e greșit.”

O afirmație ridiculizată, considerată un alt motiv pentru care criticii susțin că, prin trimiterea lui Harris în estul Europei într-un moment atât de tensionat și de complicat, Administrația Biden arată că nu are o strategie clară privind ajutorarea Ucrainei și că deciziile sale se bazează mai degrabă pe determinarea forțelor ucrainiene de a rezista invadatorilor ruși, nu pe planurile sale concrete de implicare.

„Vestea că (Harris) va fi trimisă a fost anunțată săptămâna trecută… evidențiind în continuare cât de dezamăgitoare este această administrație, inclusiv, dar nu numai, când vine vorba de frontul politicii externe,” au afirmat cei de la publicația conservatoare Townhall, spunând că vizita vicepreședintei este „o altă misiune sortită eșecului.”

Iar New York Post a subliniat că „trimiterea vicepreședintei Kamala Harris în Polonia și România ca răspuns la ‘provocările logistice dificile’ implicate în livrarea avioanelor de luptă est-europene în Ucraina arată că scurtul moment al administrației de concentrare pentru înfrângerea Rusiei lui Vladimir Putin a luat sfârșit. La nici măcar două săptămâni de la invazia sa în Ucraina, echipa Biden pare să se întoarcă la automulțumirea și ineficacitatea sa anterioare.”

„Cu siguranță se speră că misiunea vicepreședintei în Europa de Est se va dovedi mai reușită decât accidentele ei internaționale anterioare. Cu toate acestea, a crede că călătoria ei este în vreun fel un substitut adecvat pentru politicile care i-ar liniști pe aliații noștri și ar oferi Ucrainei un avantaj în apărarea ei împotriva agresiunii ruse este profund iluzorie,” au scris ziariștii, solicitând ca, în locul vizitei lui Harris, Statele Unite ar fi trebuit să ajute prin recrutarea de piloți și echipaje la sol formate din voluntari străini, prin consolidarea unitatilor de drone ale Ucrainei, prin intensificarea atacurilor cibernetice care vizează Rusia și Belarus, prin antrenarea luptătorilor voluntari, în special printre ucrainenii din străinătate, prin dezechilibrarea forțelor ruse prin trimiterea unui contingent NATO în Moldova sau chiar prin efectuarea de exerciții navale de amploare în largul țărmurilor Rusiei, pentru a testa apărarea antiaeriană a Rusiei în același mod în care Putin le-a testat pe cele din Regatul Unit, Danemarca și Norvegia.

Ziarul susține că situația este mult prea dramatică pentru a „pentru a preda problemele unui politician nefericit, predispus la gafe, al cărui singur interes este să-și ridice profilul lipsit de strălucire prin intermediul unor fotografii cu refugiații ucraineni.” Iar precizerile jurnaliștilor par să fi fost confirmate: Harris a fost acuzată că a râs fără motiv atunci când, în timpul unei conferințe de presă cu președintele polonez Andrzej Duda desfășurată joi, a fost întrebată dacă SUA va prelua refugiați ucrainieni.

„Numai Kamala Harris ar considera că este potrivit să râdă când vorbește despre subiectul refugiaților ucraineni,” a scris pe Twitter Benny Johnson de la grupul conservator Turning Point USA, în timp ce Iuliia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Zelenski, a comentat conferința de presă Harris-Duda, afirmând că „ar fi o tragedie dacă această femeie ar câștiga președinția.”

(Un episod similar a avut loc atunci când Harris a vizitat America Latină ca răspuns la criza minorilor ilegali care soseau la granița dintre SUA și Mexic și a râs atunci când realizatorul Lester Holt de la NBC News a întrebat-o de ce nu a vizitat deloc frontiera deși este responsabilă de această chestiune).

„Deplasarea în Europa de Est în umbră invaziei Ucrainei de către Rusia este de o importanță pe care Harris trebuie încă să o abordeze, una în care pașii greșiți ar putea dăuna alianțelor într-un moment crucial și tensionat,” a concluzionat și Politico.

Concluzie. Criticii susțin că trimiterea Kamalei Harris în Europa de Est nu a fost o decizie înțeleaptă a Administrației Biden, care ar fi putut apela la membri mai experimentați din echipa sa, inclusiv la consilierii de securitate națională, pe care să-i fi însărcinat cu obiective clare în regiune. Mișcarea Casei Albe pare să sugereze, afirmă aceștia, că Statele Unite vor continua să se limiteze la sancțiuni economice/financiare și la gesturi simbolice în această criză, abținându-se să ia măsuri defensive mai concrete pentru ajutorarea Ucrainei. O vizită simbolică care, deși importantă, nu are relevanța unor pași palpabili ce ar fi putut fi luați pentru înarmarea forțelor ucrainiene, inclusiv cu avioanele de luptă solicitate atât de mult. Mesajul criticilor? În locul lui Harris care sa-si faca poze cu refugiatii si sa nu ofere nimic, Biden trebuia să trimită avioanele cerute de Ucraina. Va rezulta totuși ceva solid din această deplasare a numărului 2 de la Casa Albă în Polonia și România? Ucrainienii, și restul lumii, așteaptă cu nerăbdare să afle răspunsul la această întrebare în perioada următoare.

Surse: BBC, NPR, FoxNews, CNN, Townhall, New York Post, FiveThirtyEight, Politico / sursa foto: Facebook\ Vice President Kamala Harris