Kamala Harris, președinta Statelor Unite? Cum ar putea ajunge democrata în fruntea Americii

Vicepreședinta Statelor Unite, democrata Kamala Harris, are șanse să ajungă în fotoliul de lider al Americii dacă actualul președinte, Joe Biden, se va retrage din funcție sau va fi înlăturat înainte de terminarea mandatului. O altă opțiune ar fi ca Harris să obțină nominalizarea partidului în cursa pentru Casa Albă, dacă varianta Biden nu mai stă în picioare, și apoi să câștige alegerile în fața rivalului republican, cel mai probabil Donald Trump. Discuțiile despre Președinta Kamala Harris sunt privite însă cu scepticism de multe voci de pe eșichierul politic american, care o văd pe aceasta într-o poziție chiar mai defavorabilă decât cea a actualului lider din Biroul Oval.

Pregătită să servească

Vicepreşedinta Kamala Harris s-a declarat “pregătită să-şi servească” ţara, într-un interviu acordat ziarului The Wall Street Journal, în momentul unei intensificări a unei dezbateri pe tema vârstei preşedintelui Biden.

“Sunt pregătită să-mi servesc ţara. Nu există nicio îndoială în această privinţă,” a declarat democrata, în vârstă de 59 de ani, adăugând că oricine o vede la treabă “trage concluzia că este deplin capabilă să conducă.”

Interviul cu Harris a fost apărut luni, însă a fost realizat cu două zile înainte de publicarea joia trecută a unui raport al unui procuror special, care face comentarii despre memoria președintelui Biden.

Procurorul special Robert Hur, însărcinat să ancheteze dosarul cu privire la documente clasificate aflate în posesia președintelui democrat, a renunţat să-l ancheteze penal pe acesta, dar comentează, între altele, că un juriu nu l-ar condamna pe ”un om bătrân cu o memorie proastă.”

Hur a pus la îndoială memoria şi capacitatea președintelui de a-şi aminti date şi evenimente. Procurorul special a scris în raport că memoria lui Biden a fost “semnificativ limitată” atunci când a fost interogat de membrii echipei sale de investigatori. Printre altele, Biden a avut probleme în a-și aminti când a început și s-a încheiat mandatul său ca vicepreședinte al Statelor Unite și nu și-a putut aminti când a murit fiul său, Beau.

Hur a explicat că “lipsa de atenție și vigilență ale președintelui demonstrează de ce foștii oficiali nu ar trebui să păstreze materialele clasificate nesecurizate acasă și să le citească cu voce tare altora, dar jurații ar putea concluziona că acțiunile domnului Biden au fost neintenționate.”

Justificându-și decizia de a nu-l pune sub acuzare penală pe Biden pentru că a luat cu el documente cu informații clasificate despre probleme de securitate națională atunci când a părăsit postul de vicepreședinte în 2017, Hur a scris: “Am luat în considerare faptul că, la proces, domnul Biden s-ar prezenta probabil în faţa unui juriu, aşa cum a făcut-o în timpul interviului nostru cu el, ca fiind un om în vârstă agreabil, bine intenţionat, cu o memorie slabă.”

Raportul lui Hur, fost procuror pentru statul Maryland, numit în funcție de Trump, a zguduit campania electorală din Statele Unite, cu nouă luni înaintea alegerilor prezidenţiale de la 5 noiembrie, în care Biden se va confrunta, cel mai probabil, cu fostul preşedinte republican Trump.

La o zi după publicarea raportului, Kamalas Harris i-a luat apărarea președintelui. Ea a criticat raportul procurorului special ce a pus sub semnul întrebării memoria președintelui Biden, numindu-l “gratuit, inexact și inadecvat.”

Vicepreședinta a denunțat “motivaţiile politice” ale procurorului şi a lăudat felul în care Joe Biden conduce America.

Comentariile lui Hur au reaprins însă discuția despre capacitățile reale ale lui Biden de a mai putea conduce Statele Unite. Opoziția republicană a cerut nu doar ca liderul din Biroul Oval să fie supus unui test cognitiv, ci și ca membrii cabinetului său să ia în considerare îndepărtarea lui din funcție, argumentând că nu mai este capabil să rămână la Casa Albă într-o perioadă în care America, și lumea, se confruntă cu crize multiple. Dacă Biden va fi îndepărtat din funcție, va putea însă Kamala Harris să preia frâiele Statelor Unite?

Opțiunile Kamalei

Kamala Harris are în principal două opțiuni mari de a ajunge președinta Statelor Unite. Prima este ca Joe Biden să renunțe de bunăvoie la funcție sau să fie îndepărtat înainte să-și termine mandatul.

Dacă Biden renunță la putere (sau moare) înainte de sfârșitul mandatului, Constituţia americană prevede ca vicepreşedintele să ia locul preşedintelui.

În situația în care Biden continuă însă să se agațe de putere, iar unii democrați complotează pentru a-l îndepărta din funcție – sub pretextul că problemele cu memoria și incapacitatea de a-și aminti datele esențiale din cariera sau din viața sa personală îl fac incapabil să mai conducă Statele Unite și îl transformă într-o problemă de securitate națională – una dintre pârghiile la care se poate apela este Amendamentul 25 la Constituția SUA.

Acesta oferă o cale legală pentru ca un președinte să fie îndepărtat de la conducerea guvernului – temporar sau definitiv, de bună voie sau nu – atunci când este necesar în circumstanțe extraordinare.

Al 25-lea Amendament a fost aprobat de Congres în 1965 și ratificat de numărul cerut de trei sferturi de state americane până în 1967, ca răspuns la asasinarea președintelui John F. Kennedy în 1963. În perioada confuză ce a urmat morții lui Kennedy, au existat dezbateri aprinse despre cine va conduce țara dacă președintele va supraviețui, dar numai într-o stare de semiconștiență sau rănit grav.

Amendamentul precizează faptul că vicepreședintele devine președinte interimar atunci când un președinte devine incapabil să-și îndeplinească atribuțiile – atunci când, de exemplu, președintele este supus unei intervenții chirurgicale majore. De asemenea, el prevede că un președinte poate fi înlăturat dacă vicepreședintele și majoritatea cabinetului determină că el este “incapabil să îndeplinească puterile și atribuțiile” funcției sale.

Dacă președintele contestă acest lucru, iar vicepreședintele și cabinetul persistă, Congresul poate dispune demiterea președintelui printr-un vot de două treimi în ambele camere, Senat și Camera Reprezentanților. (Având în vedere că democrații dețin în prezent controlul în Senat, iar majoritatea republicană din Camera Reprezentanților este extrem de fragilă, este greu de crezut că eventuala demitere a lui Biden va fi luată în considerare. Mai ales că majoritatea democraților din Congres sunt loiali lui Biden și ar respinge eventualele eforturi de a-l demite pe președinte).

Potrivit experților constituționali, acest amendament a fost introdus pentru a răspunde la câteva întrebări despre succesiunea prezidențială și vicepreședințială la care Constituția nu a răspuns în mod specific. De exemplu, când președintele William Harrison a murit în funcție în 1841, a existat o dezbatere dacă vicepreședintele John Tyler va deveni președinte interimar, președinte sau va rămâne oficial vicepreședinte. (Tyler a decis de unul singur ca un judecător să-i administreze jurământul prezidențial.)

Câțiva președinți americani au invocat amendamentul în mod voluntar pentru a ceda temporar controlul țării vicepreședinților lor. George W. Bush a făcut-o de două ori atunci când a fost supus unor proceduri medicale, iar Ronald Reagan o dată, pentru o operație de colon. De asemenea, Biden l-a invocat în noiembrie 2021, când a fost supus unei colonoscopii, transferându-i temporar puterile prezidențiale lui Harris.

Amendamentul nu a fost însă niciodată folosit pentru a înlătura în mod definitiv un președinte în funcție.

Amendamentul acoperă, de asemenea, cazurile în care funcția de vicepreședinte devine vacantă și a fost utilizat de două ori în acest scop. (Înainte ca amendamentul să intre în vigoare, SUA au cunoscut ocazional perioade lungi fără niciun vicepreședinte.)

În 1973, după ce Spiro Agnew a fost obligat să demisioneze din cauza acuzațiilor de evaziune fiscală, președintele Richard Nixon l-a desemnat pe Gerald Ford pentru a deveni vicepreședinte. Acesta a fost aprobat de Cameră și Senat. După ce Nixon și-a dat demisia în anul următor, Ford a devenit președinte și l-a desemnat ca vicepreședinte pe Nelson Rockefeller, fost guvernator al statului New York, care a fost confirmat de Congres.

În principiu, acest amendament necesită o declarație privind incapacitatea președintelui de a-și exercita funcția din partea vicepreședintelui și din partea fie a unei majorități a șefilor departamentelor din ramura executivă, “fie a oricărui alt organism pe care Congresul îl poate prevede prin lege.” Această declarație trebuie trimisă președintelui Camerei Reprezentanților – în acest caz, republicanul Mike Johnson – și președintelui pro tempore al Senatului – în prezent senatoarea democrată Patty Murray (Washington).

În timp ce amendamentul permite Congresului să adopte o lege prin care să creeze un organism ce va semna o astfel de declarație, Johnson ar trebui să-i convingă pe democrații din Senat să îl urmeze. În plus, vicepreședinta Harris ar trebui să semneze și ea declarația.

Nominalizată pentru Casa Albă

Cea de-a doua variantă prin care Kamala Harris ar putea ajunge în Biroul Oval este cea electorală: Biden renunță să mai candideze la președinția Statelor Unite, se va retrage din cursă – până la Convenția Națională Democrată din august de la Chicago sau în timpul acesteia -, Harris va deveni nominalizata Partidului Democrat și va câștiga confruntarea cu Trump din 5 noiembrie.

De altfel, în contextul relatărilor privind problemele cognitive și gafele frecvente ale președintelui Biden, numele lui Kamala Harris a fost vehiculat constant de analiști și de presă. FoxNews a scris că ambițiile prezidențiale ale lui Harris sunt cunoscute din perioada primei sale candidaturi la Casa Albă în 2020, când nu a reușit însă să obțină sprijinul formațiunii și s-a retras din cursă foarte devreme.

Personalități din mass-media de peste ocean au menționat-o, de asemenea, ca o potențială înlocuitoare a lui Biden, inclusiv gazdele emisiunii The View de la postul ABC, care au sugerat că Harris ar putea fi o nominalizată mai bună decât Biden. (https://www.foxnews.com/media/view-floats-kamala-harris-gavin-newsom-replace-biden-special-counsel-report)

“De ce nu vicepreședinta? De ce democrații nu ar pune-o pe vicepreședintă?” a spus una dintre realizatoare într-o discuție generată de raportul brutal despre problemele de memorie ale președintelui Biden.

“Pentru că această țară nu este pregătită pentru o femeie președinte de culoare. Nici măcar nu am putut alege președinte pe una dintre cele mai calificate femei albe din această țară,” s-a plâns o alta, referindu-se la Hillary Clinton.

Propunerea ca Harris să îi ia locul lui Biden a fost respinsă însă de o colegă a celor două, care a afirmat: “Kamala Harris nu-l va trăda niciodată pe Joe Biden în acest fel. Partidul Democrat nu-l va trăda niciodată pe Joe Biden în acest fel.”

Din lac în puț?

Să presupunem totuși că vicepreședinta va fi aleasă să reprezinte Partidul Democrat în alegerile prezidențiale din această toamnă. Posibila nominalizare a Kamalei Harris în cursa pentru Casa Albă ar bifa mai multe din condițiile îmbrățișate de democrați: vicepreședinta este femeie, de culoare, parte a unei minorități etnice, o preferată a progresiștilor și a comunității LGBTQ din Statele Unite, candidatura ei va atrage voturile comunității de culoare, ale tinerilor și ale femeilor etc.

În plus, ea este o preferată a presei liberale din Statele Unite, care nu se sfiiește să o laude constant și să-i listeze realizările, multe dintre ele desființate însă de critici ca fiind “exagerate” doar pentru a-i impulsiona profilul.

Problemele lui Harris sunt însă multiple: rata ei de favorabilitate este chiar mai scăzută decât cea a președintelui Biden, situându-se miercuri la 36%, potrivit agregatorului de sondaje RealClearPolitics.  Un sondaj NBC News recent o arăta pe vicepreședintă preferată de doar 28% dintre americani, un record negativ.

Mai mult de 54% dintre americani au o părere nefavorabilă despre modul în care Harris își îndeplinește funcția de numărul 2 în Administrația Biden, cu o diferență negativă de peste 18 puncte procentuale.

În opinia multor analiști, rata scăzută de favorabilitate a lui Harris se datorează problemelor multiple cu care s-a confruntat, sau pe care le-a creat ea însăși, după preluarea postului de vicepreședinte în Administrația Biden.

Democrata este un procuror de carieră, cu două mandate de procuror general al Californiei, a cărei experiență națională cea mai notabilă a venit din poziția de membru, timp de patru ani, în Comitetul de Informații al Senatului.

Nici experiența ei internațională nu este un plus. În urmă cu doi ani, când Biden a trimis-o în Polonia și România imediat după începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, am scris că deplasarea în regiune a unei politiciene lipsită aproape complet de experiență internațională semnifica mai degrabă lipsa unei strategii clare a administrației de la Washington în ceea ce privește războiul din estul Europei și a unui răspuns coerent la atacul Moscovei.

Unul dintre lucrurile care i se reproșează Kamalei Harris este de altfel CV-ul subțire în chestiuni externe și că nu era deloc pregătită pentru scena mondială, cu atât mai mult pentru cel mai mare conflict armat din Europa de după al Doilea Război Mondial.

Analiștii au subliniat că este normal ca vicepreședinții americani să meargă în misiuni diplomatice cu mize mari în timp de război. Când Biden era numărul 2 la Casa Albă, președintele de atunci, Barack Obama, l-a numit omul cheie al administrației pentru Irak și, ulterior, persoana responsabilă pentru politica vizavi de Ucraina după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Dar, până în acel moment, Biden petrecuse zeci de ani în dezbateri de politică externă, modelând chiar politica SUA în străinătate în calitate de președinte al Comisiei de Relații Externe a Senatului.

Comparativ cu cei 36 de ani petrecuți de Biden în Senat și de alți opt ca vicepreședinte al Americii, Harris avea în momentul deplasării în estul Europei o amprentă internațională mult mai limitată. Principalele ei călătorii anterioare în calitate de vicepreședinte au fost în țările din triunghiul nordic din America de Sud, de unde provin cei mai mulți imigranți ilegali care traversează granița de sud a SUA. Prima deplasare, către Guatemala și Mexic, a fost memorabilă pentru pașii greșiți făcuți, sancționați inclusiv de către CNN, considerat un post favorabil actualei administrații.

Criticii s-au referit și la palmaresul ei ca vicepreședintă, marcat de impotența rezolvării crizei imigranților (ea fiind persoana desemnată de Administrația Biden pentru de gestionarea situației) sau de eșecul aprobării legii privind drepturile de vot (Voting Rights Act), inițiativă care a eșuat în Senat după ce doi dintre membrii democrați s-au opus schimbării procedurii de filibuster.

De asemenea, vicepreședintei i se reproșează stilul controversat de muncă, care a făcut ca mai mulți colaboratori importanți să-i părăsească echipa, îndepărtarea ei aparentă de către Casa Albă și faptul că refuză să se pregătească înainte de momente importante, lucru care e de natură să provoace momente stânjenitoare.

Chiar și în cel mai important moment extern al Administrației Biden până la criza ucraineană – retragerea dezastruoasă din Afganistan, urmată de revenirea la putere a talibanilor și eforturile disperate de a evacua americani și afgani deopotrivă -, Harris a lipsit de la apel, fiind într-o vizită considerată complet inutilă în Vietnam și Singapore.

Nu e de mirare că criticii au reacționat vehement la ideea unei președinții Kamala Harris. Ziarul conservator New York Post a enumerat problemele ei de credibilitate și “salatele de cuvinte” la care a apelat în timpul unor discursuri publice, descriind-o drept “un coșmar național.”

Pentru un alt editorialist, Kamala Harris este “vicepreședintele din iad,” iar mandatul ei la Casa Albă ar fi “mai rău decât cel al lui Biden.”

Iar The Hill, care este un ziar favorabil stângii americane, a rezumat discuțiile nesfârșite despre posibiul scenariu în care Harris va fi plasată în pole-position pe lista prezidențială a democraților, scriind că după convorbiri cu “mai mulți democrați la nivel înalt – niciunul dintre ei nu o vrea pe Harris pe biletul” pentru Casa Albă: “La un moment dat, cineva cu coloană vertebrală din cadrul Partidului Democrat va trebui să-și găsească curajul să spună cu voce tare partea liniștită despre vicepreședinta Kamala Harris: Din ce în ce mai puțini democrați o doresc pe biletul electoral din 2024 alături de Joe Biden sau, mai ales, ca și candidat prezidențial dacă Biden va trebui să abandoneze cursa.”

Iar dacă varianta Kamala Harris pică, ce le rămâne democraților? Guvernatorul de California, Gavin Newsom, și chiar Michelle Obama, fosta Prima Doamnă a Statelor Unite, sunt alte nume vehiculate în cercurile liberalilor americani. Forțarea vreunuia dintre aceștia în prim-planul arenei politice de la Washington va depinde însă de ce se va întâmpla cu/ce va face/ce va decide Joe Biden.

Surse: Wall Street Journal, Axios, FoxNews, CNN, The Hill, Los Angeles Times, New York Post, NBC News, RealClearPolitics, Congress.gov, justice.gov