Kelemen de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Dacă maghiarii pot să-şi decidă destinul nu înseamnă că românii au mai puţină libertate / ”Maghiarii din Transilvania nu au acceptat nedreptatea şi opresiunea nici în cele mai dificile vremuri”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, miercuri seara, la manifestarea festivă dedicată Zilei Maghiarilor de Pretutindeni de la Miercurea-Ciuc, despre conceptul de libertate, punctând faptul că dacă maghiarii din Transilvania sunt liberi să îşi decidă propriul destin, asta nu înseamnă că românii vor avea mai puţină libertate, informează Agerpres.

„Libertatea este universală, bineînţeles, nici nu poate fi altfel. Ea aparţine tuturor, tuturor popoarelor, tuturor comunităţilor şi tuturor oamenilor. De aceea spunem că, atâta timp cât există oameni care nu sunt liberi, există comunităţi care nu sunt libere, nici libertatea celorlalţi nu va fi completă şi nu va fi fără cusur. Eu obişnuiesc să le spun şi concetăţenilor mei români: libertatea nu este ca un bun material, ea poate fi împărţită şi totuşi nu se termină, nu rămânem cu mai puţin. De fapt, cu cât mai mulţi oameni o au, cu atât mai multă libertate va fi. Prin urmare, dacă noi, maghiarii din Transilvania, suntem liberi să ne decidem propriul destin, asta nu înseamnă că românii vor avea mai puţină libertate. La fel e şi cu siguranţa. Faptul că eu pot să-mi trăiesc viaţa în siguranţă, că sunt liber să decid asupra identităţii mele, iar aceasta rămâne sigură, nu înseamnă că trebuie să iau poporului român nici libertatea, nici identitatea, nici siguranţa”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii puse la dispoziţie presei.

Preşedintele UDMR a menţionat faptul că sloganul Revoluţiei maghiare de la 1848 este relevant şi astăzi, făcând referire, în context, la consensul cu majoritatea românească, ce poate fi consolidat prin construirea încrederii reciproce.

„Maghiarii din Transilvania nu au acceptat nedreptatea şi opresiunea nici în cele mai dificile vremuri. Nu a fost altfel nici în ultimii 30 de ani. Sloganul de odinioară al Revoluţiei de la 1848 – „Libertate, Egalitate, Fraternitate” – este relevant şi astăzi. Poate că astăzi fraternitatea înseamnă mai degrabă consens. Iar consensul poate fi consolidat doar prin construirea încrederii reciproce. Trebuie să ne străduim să ajungem la un consens cu privire la viitor. La consens în interiorul comunităţii noastre, apoi consens cu majoritatea românească, pentru că dacă istoria ne-a pus unii lângă alţii, atunci acordul în ceea ce priveşte marile obiective ale viitorului va garanta libertatea. Egalitatea înseamnă şi astăzi că suntem egali în faţa legii, că statul nu poate întoarce legea împotriva cetăţenilor săi şi că statul oferă oportunităţi egale pentru toţi, iar individul are responsabilitatea de a decide cum să le folosească. Ce ne-am putea dori mai mult astăzi decât libertate, consens şi egalitate şi, mai presus de toate, pace”, a spus Kelemen.

În opinia sa, şi astăzi „antimaghiarismul iese la suprafaţă uneori” iar „prejudecăţile şi temerile reapar”, dar există motive ca maghiarii să fie încrezători, pentru că „a trăi ca maghiari în România astăzi este mai bine decât era acum 30, 35 sau 40 de ani”.

„Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea şi responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie”, a subliniat liderul UDMR.

Acesta a făcut referire, în discursul său, şi la războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei şi a subliniat că războiul este, mai presus de toate, o problemă morală şi nicio ţară nu are dreptul să invadeze o altă ţară.

„Nicio ţară nu are dreptul, chiar nici una, să invadeze o altă ţară, să-i ameninţe existenţa şi să ucidă sau să alunge populaţia civilă a acesteia. Războiul este o problemă morală, pentru că implică întotdeauna moartea, este împotriva vieţii şi provoacă pagube. Ce altceva ne-am putea dori, în umbra unui război vecin, decât pace? Chiar şi în secolul al 21-lea, fără pace nu există siguranţă, libertate, dispare demnitatea umană şi nu există nici prosperitate”, a spus liderul Uniunii.

El a subliniat faptul că nici în 1848, dar nici în 1956, armata ţaristă, respectiv cea sovietică, nu au fost „vestitoare de libertate” şi a apreciat că libertatea este fragilă şi trebuie mereu protejată.

„Noi, maghiarii, ne-am învăţat lecţia în 1848 şi am învăţat-o şi în 1956. Ambele noastre mari revoluţii dovedesc că armata ţaristă din 1848 şi armata sovietică din 1956 nu au fost vestitoare de libertate. De acolo nu a venit libertate, nici comandantul Castelului Mikó, Sándor Gál, şi armata sa de secui, nu au întâmpinat în cazul invadatorilor ţarişti ruşi o armată eliberatoare. Şi tot din istorie am învăţat că dacă libertatea este ameninţată în vecinătatea noastră, nici noi nu putem sta liniştiţi. Opresiunea este ca o epidemie: devine uşor contagioasă. Pentru că, deşi conceptul de libertate este simplu, libertatea în sine este foarte fragilă. Ea trebuie mereu păzită, mereu protejată, deoarece este întotdeauna ameninţată de ceva sau de cineva”, a transmis Kelemen Hunor.

Despre semnificaţia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni au vorbit şi primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, dar şi consulul general al Ungariei la Miercurea-Ciuc, Toth Laszlo, care a transmis mesajul premierului Viktor Orban.

Manifestarea de marcare a 175 ani de la Revoluţia Maghiară din 1848-1849 a avut loc, la Miercurea-Ciuc, în prezenţa a peste 1.000 de persoane, printre care foarte mulţi copii. De altfel, corurile Şcolilor gimnaziale „József Attila” şi „Petőfi Sándor”, precum şi cel al Liceului de Artă „Nagy István” au susţinut scurte momente artistice. La fel ca în fiecare an, pe scenă au urcat şi artiştii Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita.

Manifestarea s-a încheiat cu depuneri de coroane la statuile revoluţionarilor Petofi Sandor şi Nicolae Bălcescu.

Cu ocazia acestei zilei, cetatea Miko, lângă care a avut loc evenimentul şi care împlineşte 400 ani, a fost iluminată în culorile alb, roşu şi verde ale drapelului Ungariei.