Kelemen Hunor, alături de ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter: Nu sunt de acord ca politicienii români să ne spună să nu mai facem declarații. Eu ca parlamentar în România vorbesc despre ce vreau eu, nu accept instrucțiuni. Iohannis să își ceară scuze

Declarația ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, de la întâlnirea avută cu omologul său din Ungaria, Szijjártó Péter, a fost rapid taxată de la Cluj, de către liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a subliniat că niciun politician (cu referire la spusele ministrului Aurescu) nu-i poate da lui indicații despre ce anume să vorbească și a mai adăugat că președintele României, Klaus Iohannis, trebuie să își ceară public scuze pentru afirmațiile jignitoare la adresa comunității maghiare din România.

Reamintim că marți dimneața, ministrul ungar de Externe, Szijjártó Péter, a avut o întrevedere cu Bogdan Aurescu, în scopul soluționării confruntărilor survenite în ultima perioadă, între liderii României și Ungariei.

Aurescu a spus că partea ungară a accept un dialog constructiv și că le-a solicitat politicienilor maghiari ca în perioada imediat următoare, oficialii din Ungaria prezenți pe teriotirul României să nu mai facă declarații publice contrare parteneriatului strategic avut cu România. „Orice declarații în această perioadă vor duce la deteriorarea relației bileterale și nu ne dorim acest lucru”, a precizat ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu.

Szijjártó Péter nu i-a dat nicio replică în contradictoriu lui Aurescu, însă l-a însoțit în conferința de presă de la Cluj, pe liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta din urmă și-a asumat el rolul de a-i răspunde public ministrului Aurescu și, în plus, a avansat solicitarea ca președintele României, Klaus Iohannis, să-și ceară scuze pentru afirmațiile făcute la adresa maghiarilor din România.

„I-am povestit ministrului Szijjártó Péter despre situația noastră din ultimele 4 săptămâni, despre cum am trait în atmosfera din România (…) Mulți din politica românească au început să se întreacă în declarații anti-ungurești, dupa ce șeful statului a batjocorit națiunea maghiara, prezentând comunitatea maghiara ca un inamic care ataca integritatea României. S-a creat o atmosferă anti-maghiară, politicienii se întrec în declarații anti-maghiare și sper să nu devină acesta un maraton pentru ei, sper să ajungem la sfarșitul acestei situații. (…) A fost realizat un sondaj de opinie care ne arată că majoritatea românilor nu împărtășesc viziunea președintelui României, și nu consideră că maghiarii sunt inamicii statului. (…) Faptul că o bună parte dintre români dezaprobă declarațiile șefului statului este important pentru noi. Putem păși acum mai departe, dar nu sunt de acord cu opinia celor care ne spun ca politicienii maghiari să nu mai facă declarații referitor la aceste probleme. Eu, ca parlamentar în România, vorbesc despre ce vreau eu, nu accespt instrucțiuni. Consider că vom putea păși mai departe, cu o simplă declarație de scuze. Știu, în România nu este la modă să îți ceri cuze, dar pentru toate lucrurile există câte un început”, a comentat preșdintele UDMR, Kelemen Hunor.

Întrebat dacă l-a deranjat declarația ministrului Aurescu, dacă s-a referit la afirmația pe care oficialul român a făcut-o în conferința de presă de marți dimineața, Kelemen Hunor a răspuns: „Da, la aceasta și la orice afirmație de genul acesta”.

Ministrul ungar Szijjártó Péter și-a mențiunut și la Cluj un discurs echilibrat, apreciind că autoritățile române trebuie să privească comunitatea maghiarilor din România ca pe o resursă culturală și socială valoroasă, care contribuie la dezvoltarea țării, să o sprijine să-și poată folosi însemnele, limba și tradițiile fără rezerve.

Szijjártó Péter a mai spus că Guvernul din Ungaria acordă un sprijin imens minorităților din țara sa și că acest lucru ar trebui să constituie un model și pentru Guvernul României:

„De când suntem la guvernare am crescut de cinci ori sprijinul acordat comunităților minoritare din Ungaria. În curând Parlamentul  nostru va vota un alt proiect, pentru ca minoritățile să poată intra în posesia sediilor instituțiilor pe care le folosesc. Sper ca acest lucru să devină o pildă și pentru autoritățile din România, pentru a rezolva, de exemplu, cazul liceului din Târgu Mures, precum și cazul altor sedii de instituții aflate în folosința entităților mgahiare”.

Sursa Foto: G4Media