Kelemen Hunor: ”Anunţul lui Klaus Iohannis privind candidatura la şefia NATO nu a fost o surpriză pentru nimeni” / ”Nu ştim cine ne susţine pe noi”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că anunţul lui Klaus Iohannis privind candidatura la funcţia de secretar general al NATO nu a fost o surpriză pentru nimeni, precizând că vor urma negocieri deoarece este nevoie de consens, transmite News.ro.

Kelemen Hunor a declarat, marţi, la TVR Info, că există doi candidaţi puternici pentru funcţia de secretar general al NATO, Mark Rutte şi Klaus Iohannis, primul având deja sprijinul a patru state.

”De o lună ambasadorul României la NATO a notificat ţările membre că urmează o astfel de candidatură din partea României. Era de aşteptat să vină şi preşedintele României în faţa cetăţenilor să spună ce gânduri are în continuare după ce îşi termină mandatul. Nu a fost o surpriză pentru nimeni anunţul de azi. Mai departe urmează negocieri, pentru că acolo nu se votează cu majoritate, trebuie consens. Există doi candidaţi puternici, Mark Rutte şi Klaus Iohannis, şi există trei-patru state care au anunţat sprijnul pentru Mark Rutte: SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Aşteptăm şi anunţuri pentru a-l susţine şi pe Klaus Iohannis, dar trebuie consens, urmează negocieri, nu va fi niciun vot, să vedem ce va negocia România până la summit-ul NATO din SUA”, a spus Kelemen.

Acesta a atras atenţia că de fiecare dată când sunt doi candidaţi puternici, poate apărea o surpriză, şi anume a treia candidatură şi să se formeze un consens în jurul ”candidatului surpriză”.

”Acum ştim că Mark Rutte nu este susţinut de Turcia, de Bulgaria, de Ungaria şi de România, dar nu ştim cine ne susţine pe noi”, a precizat preşedintele UDMR.

Acesta a afirmat că este o abordare logică să vină un candidat din Europa de Est, dar acesta nu trebuie să fie singurul raţionament, ci trebuie să fie şi un om capabil.

”E vorba de a comunica, de a negocia, de a aduce oameni cu viziuni diferite la un consens, abilităţi de care Klaus Iohannis dispune, nu putem spune că nu dispune. Este o altă chestiune că a semnalizat la dreapta şi a mers la stânga, a negociat nişte coaliţii, cu unii cu alţii, a pus capăt la multe coaliţii, iar din acest punct de vedere are abilitatea de a juca pe masa noastră din România”, a arătat Kelemen.

Liderul UDMR consideră că preşedintele Klaus Iohannis nu ar fi făcut anunţul de candidatură dacă nu ar fi avut discuţii în spate.

”Nu se aruncă în aventuri la care nu vede cum se poate ieşi pe partea cealaltă a tunelului. (…) Sunt convins că a făcut calcule extrem de raţional şi la rece, că aşa este omul”, a menţionat Kelemen Hunor.

Întrebat dacă această candidatură la NATO ar fi doar un pas, având ca rezervă o instituţie europeană, preşedintele UDMR a explicat că lucrurile sunt complicate.

”Sunt 4 poziţii dacă PPE câştigă alegerile şi va avea cele mai multe mandate. Preşedintele CE este prima poziţie şi Ursula von der Leyen va fi nominalizată. A doua funcţie este preşedintele PE, unde este Roberta Metsola, ea ar trebui să rămână 2 ani şi jumătate. La Consiliul European trebuie să dai socialiştilor, pentru că trebuie să faci majoritate cu cineva. Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă va ajunge ori la socialişti, ori la liberali. Pentru PPE 3 poziţii sunt excluse. Alte poziţii se pot inventa, comisar pentru apărare, dar nu este o funcţie pentru un fost preşedinte de ţară”, a explicat Kelemen Hunor.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO. Anunţul preşedintelui Iohannis vine la puţin timp după apariţia informaţiei potrivit căreia România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei şi în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiază de o puternică susţinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la şefia NATO.