Kelemen Hunor, moderator la o conferință internațională a conservatorilor în Ungaria. Viktor Orban a fost cap de afiș, a participat și Ben Oni Ardealan (PNL)

În acest an, mini-ediția maghiară a Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), superconferința anuală organizată de aripa cea mai conservatoare a Partidului Republican Statele Unite, a avut loc pentru a treia oară la Budapesta, cu premierul Viktor Orbán ca vorbitor principal, precum în anii precedenți. Panelul de vineri după-amiază a fost moderat de Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), scrie Transtelex. La conferință a vorbit și Ben Oni Ardelean, fost vice-președinte al PNL.

Politicianul transilvănean a urcat pe scenă după nume grele la nivel mondial, precum Rick Santorum, fost senator și candidat republican la președinția SUA, Eduardo Verástegui, fondatorul CPAC Mexic, Geert Wilders, președintele Partidului Libertății din Olanda, José Antonio Kast, fost candidat la președinția chiliană și fost președinte al Partidului Republican. , sau Eduardo Bolsonaro, fiul fostului președinte brazilian. Formația de peste ocean a fost amestecată cu politicieni conservatori din Europa de Vest și de Est, iar toți aliații strategici ai lui Orbán au fost prezenți, atât cei care au câștigat, cât și cei care au pierdut (Janez Janša, Mateusz Morawiecki) la ultimele alegeri.

Organizatorii nu au permis multor organizații media să intre la eveniment pe motiv că era o „zonă interzisă”, însă conferința poate fi urmărită pe rețelele de socializare.

Președintele UDMR și-a început energic discursul, împachetând frumos narațiunea Fidesz. El a promis să împărtășească audienței secretul modului în care comunitatea maghiară din Transilvania a reușit să supraviețuiască în ciuda multor adversități.

• „Timp de 104 ani, nu contează în ce fel de sistem politic am trăit, timp de 50 într-o dictatură, ne-am păstrat întotdeauna tradițiile și rădăcinile. Ne-am lipit de limba noastră maternă, de cultura noastră, de credința noastră. Am reușit să avem succes în ultimii 34 de ani pentru că am considerat că valorile care sunt legate de tradițiile noastre sunt principiile călăuzitoare. O minoritate este întotdeauna conservatoare pentru că se agață de ceea ce a susținut-o în toate circumstanțele. Nu vede tradiția ca pe o cătușă sau o povară care trebuie aruncată pentru a se înălța liber, ci ca pe o resursă, un piedestal… iar în libertate vede o înzestrare cu care se poate trăi în cadrul tradiției. Sunt deputat în Parlamentul României de 24 de ani și, la fel ca și partenerii mei din Țara de Sus, din Regiunea Sudică și din Subcarpați, am luptat pentru drepturi colective cu mijloace politice”, a spus Kelemen Hunor, invitându-i apoi pe liderii organizațiilor politice ale minorității maghiare de peste graniță să i se alăture.

„Împreună suntem puternici” – acesta a fost titlul dezbaterii, la care au participat Krisztián Forró, președintele Partidului Comunitar Maghiar, László Brenzovics, președintele Asociației Culturale Maghiare din Transcarpatia și Bálint Pásztor, președintele Asociației Maghiare din Voievodina, iar Kelemen a trebuit să arate o performanță maximă într-un timp scurt. În timpul sfertului de oră disponibil a trebuit să rostească cuvintele „valori conservatoare”, „tradiții”, „rădăcini”, „Fidesz”, de cât mai multe ori cu putință.

„În patria noastră, am construit o comunitate care se află în dialog cu majoritatea, dar care se bazează pe propriile tradiții”, a mai declarat liderul UDMR.

În timpul dezbaterii, s-a spus în repetate rânduri că, pentru minoritățile etnice, statele naționale puternice, suveranitatea și o majoritate conservatoare înseamnă securitate pe termen lung, deoarece „numai cei care aderă la valorile conservatoare pot înțelege importanța tradițiilor pentru minorități”.

Kelemen a subliniat că, după căderea dictaturilor comuniste, toate comunitățile maghiare din regiune au planificat astfel încât aderarea la UE să creeze posibilitatea ca minoritățile maghiare din afara granițelor Ungariei să se regăsească în cadrul unei singure familii europene. Kelemen l-a întrebat pe Krisztián Forró despre rolul aderării la UE pentru maghiari, însă acesta a vorbit mai degrabă despre imortanța tradiției.

Ulterior, vorbitorii au trecut la politicile UE pentru protejarea drepturilor minoritare. În general, participanții au fost de acord că UE trebuie să își schimbe abordarea și să își consolideze sprijinul pentru valorile conservatoare pentru a proteja drepturile minorităților. Apoi a fost rostit gândul de încheiere: „Fie ca alegerile să fie un succes, să drenăm mlaștina și să fie pace!”

Notă: „Drenarea mlaștinii” este o sintagmă folosită des de politicienii americani, care se referă la reducerea influenței grupurilor de interese și a lobbying-ului în politică. A fost unul dintre cele mai des folosite sloganuri de campanie ale lui Donald Trump.

Context

Ben-Oni Ardelean, fostul vicepreşedinte al PNL şi fondator al Mişcării Speranţei,  a participat și el la masa rotundă de joi a CPAC Hungary, la Budapesta, unde a discutat despre provocările cauzate de imigraţia ilegală, împreună cu Ernő Schaller-Baross, europarlamentar Fidesz, şi Hans-Georg Maassen, fostul preşedinte al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) din Germania. Politicianul român a spus că cea mai mare problemă este lipsa de aplicare a legilor legate de migraţie, scrie Hirado.hu.

După schimbările de regim, şi în Europa au existat mulţi oameni care şi-au părăsit ţara în speranţa unei vieţi mai bune, însă acest lucru nu poate fi comparat cu un val de migraţie de câteva milioane de oameni, care schimbă fundamental structura unei naţiuni, a afirmat Ben-Oni Ardelean.

Hans-Georg Maassen a numit cultura acceptării un „dezastru total” şi a atras atenţia asupra faptului că imigraţia în masă este intenţionată, scopul fiind acela de a schimba cultura naţională. În opinia sa, este vorba despre un „plan de stânga”, opera unei „secte politice”, care a reuşit să câştige dominaţie atât în domeniul politic, cât şi în presă.

Atunci când a vorbit despre protecţia frontierei Schengen, Maasen a spus că „Bruxelles-ul nu este soluţia, ci problema”. În opinia sa, în ciuda sumelor uriaşe de bani cheltuite şi a creării Pactului privind migraţia, Bruxelles-ul nu a reuşit să oprească migraţia ilegală, care poate fi limitată doar la nivelul statelor naţionale.

Pentru a opri imigraţia în masă, Ben-Oni Ardelean a recomandat controale serioase la frontierele naţionale sau crearea unui „nou Schengen”, cu participarea a noi state membre. Acesta a îndemnat la crearea unor soluţii care pot fi puse în practică rapid în Europa, care – spre deosebire de Statele Unite ale Americii – nu este un melting pot, a spus el. În lipsa unor astfel de soluţii, Europa poate pierde rezultatele obţinute până acum, a avertizat Ben-Oni Ardelean.

În mesajul său adresat Comisiei Europene, Hans-Georg Maassen a solicitat închiderea frontierelor externe şi oprirea imigraţiei în masă în Europa. A avertizat, de asemenea, că poate sosi o vreme în care Europa va deveni un continent cu o cultură musulmană. Ben-Oni Ardelean a argumentat în favoarea revenirii la valori iudeo-creştine, iar în politică a îndemnat la un leadership mai curajos, care ar fi capabil să îşi asume riscuri de dragul comunităţii.