Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Holocaustului: Deportările forțate ale regimului Antonescu au fost un genocid de proporții inimaginabile/ Ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre

Comemorarea victimelor și combaterea încercărilor frecvente de reabilitare a criminalilor sunt lucruri fundamentale pentru sănătatea democrației, a transmis Klaus Iohannis în mesajul adresat vineri cu ocazia Zilei naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

În mesajul său, președintele României a vorbit despre deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, pe care le-a catalogat drept „un genocid de proporții inimaginabile”:

„În octombrie 1941, Traian Popovici, primar al orașului Cernăuți, a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina: „Mi-am dat seama că s-a pus în mișcare roata nenorocului lor”, avea să-și amintească cel care a salvat de la moarte mii de evrei. El a fost o lumină într-o epocă a întunericului. Opoziția lui fățișă a izvorât din dorința de a-și ajuta aproapele: „de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voința mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om.”

Nu toți evreii bucovineni și basarabeni au avut însă șansa miraculoasă a celor salvați de Popovici. În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile.”

Klaus Iohannis a transmis, de asemenea, că „ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre:

„Ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre. Pandemia de COVID-19 a declanșat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci și o criză a neîncrederii, generată de propagarea știrilor false și a teoriilor conspirației, de promovarea mesajelor de ură și a discursurilor eurosceptice și xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului. Nu există risc mai mare de a fragiliza democrația decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane”, a mai transmis pre;edintele statului.

Mesajul compplet transmis de Klaus Iohannis cu ocazia Zilei naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului:

Comemorarea victimelor și combaterea încercărilor frecvente de reabilitare a criminalilor, fundamentale pentru sănătatea democrației

În octombrie 1941, Traian Popovici, primar al orașului Cernăuți, a  fost martorul deportării evreilor români din Bucovina: „Mi-am dat seama că s-a pus în mișcare roata nenorocului lor”, avea să-și amintească cel care a salvat de la moarte mii de evrei. El a fost o lumină într-o epocă a întunericului. Opoziția lui fățișă a izvorât din dorința de a-și ajuta aproapele: „de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voința mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om.”

Nu toți evreii bucovineni și basarabeni au avut însă șansa miraculoasă a celor salvați de Popovici. În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile.

Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocități care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente și ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii.

Dorința însă nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul. Eșecul de a ne aminti istoria așa cum a fost are consecințe triste. Din păcate, deși România a făcut progrese extraordinare în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii grotești de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile și faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea și asasinarea unor semeni. Cei care vor să șteargă Holocaustul din istorie, precum și cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura și au săvârșit crime și nu vom mai pleca tăcuți capul niciodată în fața răului.

Ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre. Pandemia de COVID-19 a declanșat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci și o criză a neîncrederii, generată de propagarea știrilor false și a teoriilor conspirației, de promovarea mesajelor de ură și a discursurilor eurosceptice și xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului. Nu există risc mai mare de a fragiliza democrația decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane.

În fața unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanțat poate fi șansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranța, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinși în capcana ignoranței, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuți în fața tentativelor de rescriere a istoriei și de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenți și fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranța, extremismul și populismul.

Istoria oricărei națiuni este o colecție de lumină și întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generațiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecțiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România.