Klaus Iohannis, despre schimbările climatice: ”Există pericolul unei tranziții dezordonate către o economie bazată pe resurse regenerabile/ Decarbonizarea economiei este și mai urgentă în contextul războiului”

Klaus Iohannis a anunțat, joi, că punerea în dezbatere publică a raportului ”Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor” care avansează soluții pentru a răspunde schimbărilor climatice.

Președintele a mai anunțat că dincolo de impactul sever al schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător, ”există pericolul unei tranziții dezordonate către o economie bazată pe resurse regenerabile”.

Klaus Iohannis a punctat și că schimbările climatice ”pot crea și oportunități, tranziția aduce multiple beneficii, cum ar fi investiții în cercetare și inovare, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice, reducerea dependenței de importul de energie”. Toate se adaugă la îmbunătățirea ecosistemelor dar și a sănătății publice, a mai spus președintele.

”Decarbonizarea economiei și trecerea accelerată la economia cu emisii reduse de carbon devin și mai urgente în contextul războiului din Rusia”, a adăugat, joi, Klaus Iohannis, într-un discurs de la Palatul Cotroceni.

Mesajul integral

Domnule Prim-ministru,
Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

În această vară marcată de secetă și de valuri lungi de căldură excesivă, am avut dovezi clare că, pentru România anului 2022, schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecințe semnificative pentru oameni. Fie că vorbim despre efectele asupra sănătății publice și asupra biodiversității, fie că ne referim la afectarea producției agricole, la funcționarea sistemului energetic ori la reziliența sistemelor de transport naval și rutier, toate acestea sunt influențate de schimbările climatice și afectează, în final, întreaga societate.

De aceea, o prioritate a mandatului meu este acordarea întregului sprijin pentru implementarea celor mai potrivite politici publice în domeniul climei.
Recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte științifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore și afectează calitatea și durata vieții oamenilor.

Prin urmare, și răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid și ferm, ținând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluție miraculoasă.
Țara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, trebuie să avem în vedere și partea de atenuare, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea pe care o generăm.

Ca răspuns al nostru la schimbările climatice, avem nevoie așadar de o abordare integrată. Întreaga lume ̶ și România, evident ̶ caută soluții pentru a limita schimbările climatice și în acest sens apelează la oameni de știință și la experți.

Pentru a identifica aceste soluții, am constituit la nivelul Administrației Prezidențiale un grup de lucru care lansează astăzi, în dezbatere publică, Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”. Raportul identifică provocările majore la adresa României în contextul schimbărilor climatice și avansează o serie de soluții pentru a răspunde la acestea.

Mulțumesc, așadar, membrilor grupului de lucru pentru implicare și îi încurajez pe toți cei care cred că pot contribui cu idei să se implice și să participe la dezbaterea publică, astfel încât să avem concluzii cât mai clar formulate.

Dincolo de impactul sever al schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător și a societății umane, pe care putem lesne să îl observăm fiecare dintre noi din ce în ce mai des, există și pericolul unei tranziții dezordonate către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră.

Pentru statele membre ale Uniunii Europene, tranziția climatică reprezintă angajamentul ferm pe care Uniunea și l-a asumat, de a deveni o economie și o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile înregistrate în 1990.

O astfel de țintă ambițioasă presupune transformări radicale, care trebuie să fie însă fezabile din punct de vedere economic, dar și echitabile social.

Pentru a evita riscul ca o astfel de tranziție să fie una dezordonată, cu efecte negative profunde, sunt necesare o planificare mai bună și coordonată, precum și acțiuni timpurii din partea tuturor actorilor relevanți din mediul public și privat, motive în plus pentru a avea un plan și o abordare integrate.

Schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea și oportunități. Tranziția pentru atingerea neutralității climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiții noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puțin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice și creșterea securității energetice prin reducerea dependenței de importuri de energie. Toate acestea se adaugă la îmbunătățirea sănătății ecosistemelor, dar și la îmbunătățirea sănătății publice.

În plus, în contextul geopolitic actual marcat de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, decarbonizarea economiei și trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României și a Uniunii Europene, devin și mai urgente.

Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Mă bucură interesul crescut manifestat de Guvern cu privire la politicile climatice. Sunt conștient că este un domeniu nou, în care România, așa cum se întâmplă și în alte țări, se află încă în plin proces de a-și forma experții și de a-și dezvolta capacitatea instituțională. Cred că Raportul lansat astăzi vă va fi util atât prin analiza consistentă realizată, cât mai ales prin măsurile concrete propuse pentru a răspunde provocărilor majore cu care ne confruntăm.

Lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice nu poate fi una solitară, ci presupune un demers comun și o bună organizare și coordonare. Din această perspectivă, instituțiile publice centrale trebuie să își asume un rol de catalizator în procesul de gestionare a efortului național de răspuns la schimbările climatice. Mobilizarea unui număr cât mai mare de actori societali devine astfel o prioritate. Fie că vorbim despre mediul academic, despre cercetare, ONG-uri, mediul de afaceri sau despre mass-media, avem nevoie de implicarea tuturor.

Vă invit, așadar, să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a limita impactul schimbărilor climatice și pentru a oferi țării noastre oportunitatea de a culege beneficiile tranziției climatice. Vă mulțumesc și vă doresc succes!