Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului Europeană / Situaţia din Ucraina și din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil şi militar şi răspunsul la crize, printre temele de pe agenda reuniunii

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, joi, la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei. Agenda reuniunii, care a marcat cea de-a 50-a aniversare de la prima reuniune a Consiliului European, a cuprins o tematică amplă: situaţia din Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil şi militar şi răspunsul la crize, aspecte legate de extinderea Uniunii, de libertate, securitate şi justiţie, migraţia, evoluţiile din Republica Moldova şi Georgia. Totodată, liderii UE au avut o discuţie strategică despre rolul UE în lume, respectiv asupra căii de urmat în ceea ce priveşte angajarea Uniunii la nivel global şi priorităţile sale într-un context marcat de multiple tensiuni geopolitice.

În cadrul discuţiilor la nivel înalt, Preşedintele României a atras atenţia asupra intensificării atacurilor hibride ruseşti care vizează subminarea democraţiilor prin dezinformare, prin activităţi cibernetice maligne, manipulare prin social media, în special în contexte electorale, amintind în acest sens de alegerile din ţara noastră şi din Republica Moldova. A subliniat că aceste atacuri nu sunt îndreptate numai către o singură ţară, ci împotriva societăţilor democratice în general şi a modului de viaţă bazat pe valori, drepturi şi libertăţi.

În acest cadru, preşedintele Iohannis a informat liderii UE despre evoluţiile recente din România, în contextul alegerilor prezidenţiale, şi a transmis un mesaj ferm privind respectul pentru valorile democratice şi calea proeuropeană, România continuând să fie ţară stabilă şi responsabilă.

Preşedintele României a solicitat, la nivelul UE, o coordonare eficientă pe tema combaterii ingerinţelor străine prin dezvoltarea de instrumente şi mecanisme eficiente împotriva acestor fenomene tot mai prezente, tema combaterii interferenţelor şi activităţilor hibride ale Rusiei fiind introdusă în textul Concluziilor finale la solicitarea României.

În ceea ce priveşte decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre şi finalizarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, textul Concluziilor Consiliului European salută adoptarea acesteia şi, în acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri celorlalţi lideri UE pentru sprijinul acordat pentru adoptarea acestei decizii şi a reiterat angajamentul ţării noastre de a rămâne în continuare un partener angajat şi proactiv în consolidarea securităţii interne a UE, precum şi a securităţii frontierelor externe.

Referitor la Ucraina, discuţiile au vizat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pe toate dimensiunile sale, precum şi continuarea sprijinului cuprinzător al Uniunii pentru Ucraina. A fost reafirmată susţinerea UE pentru principiile şi obiectivele cheie ale Formulei de Pace propuse de Preşedintele Zelenski, fiind subliniată importanţa faptului ca nicio iniţiativă internaţională de pace să nu fie avansată fără implicarea Ucrainei. În egală măsură, UE trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea Europei.

Preşedintele României a reconfirmat sprijinul ţării noastre pentru Ucraina, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce priveşte nevoile de apărare şi cele energetice. Cu privire la eventuale negocieri pentru pace, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea ca acestea să se bazeze pe principii corecte şi juste, cu respectarea dreptului internaţional şi a poziţiei Ucrainei, ca victimă a acestei agresiuni ilegale şi neprovocate.

Totodată, Preşedintele României a atras atenţia asupra problemei securităţii energetice a Republicii Moldova, care, alături de Ucraina, se confruntă cu provocări tot mai grave pe acest palier, pe fondul agresiunii ruse. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat inclusiv pentru maximizarea sprijinului oferit la nivel bilateral pentru cele două ţări, împreună cu partenerii europeni şi internaţionali.

Preşedintele României a punctat şi necesitatea continuării sprijinului rezilienţei şi a stabilităţii Republicii Moldova, precum şi a eforturilor de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creştere pentru Moldova şi prin adoptarea rapidă a Facilităţii de Reformă şi Creştere. De asemenea, Concluziile adoptate fac referire la necesitatea consolidării sprijinului pentru Republica Moldova pe palierele cruciale menţionate, inclusiv securitatea energetică.

Liderii UE au abordat situaţia din Orientul Mijlociu, fiind salutat acordul de încetare a focului din 27 noiembrie 2024 între Israel şi Liban, şi au reiterat apelul către părţile implicate privind implementarea acestuia. Totodată, a fost reluat apelul de încetare a focului în Fâşia Gaza şi de eliberare a tuturor ostaticilor, precum şi de îmbunătăţire a accesului la asistenţă umanitară. Liderii europeni au reiterat angajamentul faţă de respectarea dreptului internaţional şi soluţia celor două state.

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o poziţionare unitară, fermă şi coordonată care să permită UE să îşi aducă propria contribuţie la soluţionarea acestor crize, în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile multilateralismului. Uniunea Europeană îşi poate consolida rolul de mediator în regiune, precum şi pe cel de apărător al drepturilor omului, într-un sens mai larg.

Referitor la situaţia din Siria, preşedintele României a reiterat sprijinul ţării noastre pentru politica UE privind revenirea refugiaţilor sirieni, care trebuie să fie voluntară şi în condiţii de siguranţă. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că este necesară o soluţie politică în Siria, care să includă o tranziţie paşnică a puterii către un guvern responsabil, care să protejeze suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Siriei.

Liderii UE au avut o discuţie cu privire la fenomenul migraţiei, din perspectiva evaluării progreselor în ceea ce priveşte implementarea Concluziilor anterioare ale Consiliului European, din octombrie 2024. În acelaşi timp, s-a luat notă de scrisoarea elaborată de Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la progresele înregistrate în implementarea Pactului privind migraţia şi azilul.

Preşedintele României a încurajat menţinerea unei abordări constructive în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei, cu accent pe urmărirea progreselor pe partea de protecţie a frontierelor şi consolidare a dimensiunii externe a migraţiei. A subliniat, de asemenea, că migraţia continuă să fie o provocare comună, care trebuie abordată printr-o cooperare consolidată şi măsuri decisive, care au produs rezultate pozitive până în prezent prin reducerea migraţiei ilegale şi a cererilor de azil. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat faptul că România poate sprijini o implementare timpurie a Pactului privind migraţia şi azilul, pe anumite aspecte, ţinând cont de un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate.

Consiliul European a aprobat Concluziile privind extinderea, adoptate iniţial de Consiliul UE la 17 decembrie 2024. Consiliul European a subliniat, astfel, importanţa continuă a procesului de extindere, acesta fiind o investiţie geostrategică în pace, securitate, stabilitate şi prosperitate.

Preşedintele României a arătat că politica de extindere, una dintre cele mai importante politici ale UE, trebuie continuată, inclusiv luând în considerare oportunităţile oferite de cadrul actual. A reiterat sprijinul faţă de ambiţiile partenerilor de a avansa procesele de aderare la UE într-un ritm crescut, cu respectarea principiului meritelor proprii. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a evocat şi sprijinul pentru obiectivul deschiderii cât mai curând posibil a Clusterului I de negocieri cu Republica Moldova şi Ucraina.

Liderii Uniunii Europene au avut şi o discuţie strategică cu privire la rolul global al UE în actualul context geopolitic marcat de provocări fără precedent. S-a agreat că răspunsul trebuie să fie adaptat acestor provocări, să fie ambiţios şi vizionar, să utilizeze toate instrumentele pe care UE le are la îndemână, de la politica de extindere, la parteneriatele cu statele cu viziuni similare din întreaga lume, precum şi la regândirea modului de relaţionare cu statele concurente.

Liderii europeni au abordat şi tema rezilienţei, pregătirii şi răspunsului la crize al Uniunii, pe baza recomandărilor incluse în raportul lui Sauli Niinisto. Au reiterat importanţa creşterii pregătirii, prevenirii şi răspunsului la crize, în contextul unui climat al ameninţărilor aflat în continuă evoluţie. A fost accentuată, de asemenea, importanţa unei pregătiri îmbunătăţite şi coordonate la nivel militar şi civil, în cadrul unei abordări care ia în considerare riscurile pe toate palierele relevante. Consiliul European va încuraja continuarea eforturilor pe această linie la nivelul Comisiei, al Înaltului Reprezentant şi al Consiliului UE, inclusiv în perspectiva Viitoarei strategii de pregătire a UE.

Preşedintele României a reafirmat importanţa şi urgenţa consolidării capacităţilor UE de acţiune în acest domeniu, ca priorităţi ale Uniunii, inclusiv în contextul numărului tot mai mare de dezastre naturale cauzate de schimbările climatice. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat, totodată, pentru necesitatea unei pregătiri consolidate şi coordonate pentru gestionarea strategică a crizelor, la nivelul întregii societăţi, respectând competenţele statelor membre şi în sinergie cu NATO, precum şi pentru un nivel realist de ambiţie şi pentru prioritizarea iniţiativelor în domeniu, care necesită finanţare urgentă.

Departamentul Comunicare Publică