Klaus Iohannis, nominalizat de Politico în rândul posibililor succesori ai Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

Klaus Iohannis este citat în rândul potențialilor succesori ai Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene de cotidianul Politico, care notează că aceasta este în continuare favorită pentru un al doilea mandat în fruntea executivului UE, dar postul nu mai este atât de sigur cum părea.

“Acest lucru înseamnă că în oraș se joacă un nou joc interesant (…) cine ar putea obține postul, dacă nu von der Leyen?”, scrie Politico, care prezintă o listă cu candidații “care sunt propuși fie ca alternative reale, fie ca o modalitate de a face presiuni asupra lui von der Leyen pentru a obține concesii de la aceasta”. Klaus Iohannis ocupă poziția a patra în cadrul acestei liste, care prezintă argumentele pro și contra pentru fiecare politician.

• Klaus Iohannis

De ce? Președintele României este considerat o mână fermă și este îndrăgit de liderii europeni, în special de  conservatori. Atât Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz l-au acoperit cu laude pentru că și-a menținut țara ancorată în tabăra pro-occidentală și pro-europeană după invazia Rusiei în Ucraina – ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria. Spre deosebire de Polonia, România a respectat, de asemenea, cu strictețe regulile pieței unice a UE și nu a impus în mod unilateral restricții asupra cerealelor ucrainene – ceea ce a întărit reputația lui Iohannis ca jucător de echipă pro-european.

Mulți susțin că a sosit momentul ca un est-european să conducă UE. În acest caz, vorbitorul de limbă germană Iohannis este bine plasat, provenind din aceeași familie politică din PPE ca von der Leyen. Decizia PPE de a-și organiza congresul electoral la București atestă, de asemenea, poziția sa în rândul liderilor conservatori ai grupului.

Având în vedere că al doilea său mandat de președinte se va încheia în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internațional de top. Luna trecută, el a fost de acord să candideze la funcția de viitor lider al NATO – dar aceasta va fi o bătălie dificilă, având în vedere sprijinul larg de care se bucură premierul olandez Mark Rutte. 

Argumente contra? Tentativa de ultim moment a lui Iohannis de a-i fura lui Rutte rolul de lider al NATO a iritat unele țări din Europa de Vest.

Care sunt ceilalți potențiali succesori ai Ursulei von der Leyen, în ordinea prezentată de Politico:

• Mario Draghi

De ce? În vârstă de 76 de ani, a condus o coaliție italiană cu o largă bază până când aceasta s-a dezintegrat în 2022, iar numele său apare adesea atunci când sunt vacante roluri de lider internațional. Până acum, fostul prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene a fost asociat mai ales de postul de președinte al Consiliului European (când Charles Michel va pleca).

Draghi a revenit deja în centrul politicilor europene, lucrând la un plan oficial al Bruxelles-ului pentru a face blocul mai competitiv, pe care îl va prezenta imediat după alegerile europene, când liderii europeni se vor lupta pentru posturile de conducere ale blocului. În plus, el este un apropiat al președintelui francez Emmanuel Macron.

De ce nu? Italianul nu are o afiliere politică clară și este greu de înțeles de ce PPE ar ceda puternicul post de președinte al Comisiei unei persoane fără loialități politice clare.

• Roberta Metsola

De ce? După cum s-a subliniat mai sus, este puțin probabil ca PPE să renunțe la conducerea Comisiei în următorul mandat. Cu toate acestea, dacă von der Leyen nu obține sprijinul de care are nevoie, cealaltă candidată de top a PPE ar putea ieși la suprafață.

În calitate de președinte al Parlamentului European, Metsola a reușit să se mențină deasupra disputelor politice, o tactică care a ajutat-o anterior să își asigure postul actual. În același timp, ea a dat dovadă de leadership în materie de politică externă și a fost primul lider UE care a vizitat Kievul după invazia Rusiei din februarie 2022. Originară din Malta, Metsola ar putea fi o victorie pentru sudul Europei atunci când se vor împărți funcțiile de conducere.

De ce nu? Malta este cea mai mică țară din UE, atât ca mărime, cât și ca populație. De asemenea, Metsola nu are nicio experiență de conducere, nici măcar în țara sa de origine. Pozițiile sale conservatoare în privința avortului au fost folosite împotriva ei la începutul președinției sale în legislativul UE.

• Christine Lagarde

De ce? Pentru că este franțuzoaică.

Reticența lui Macron de a o susține pe von der Leyen pentru postul de conducere ridică o întrebare evidentă: După cinci ani de guvernare germană și o perioadă și mai lungă în care germanii sau austriecii au deținut postul-cheie de șef de cabinet al președintelui Comisiei, vrea Macron ca un francez să conducă Comisia? În calitate de fost ministru de finanțe și actual președinte al Băncii Centrale Europene, Lagarde beneficiază de experiența de conducere la nivel înalt și are și avantajul suplimentar de a fi femeie.

De ce nu? De asemenea, pentru că este franțuzoaică. (și nu este teribil de populară în rândul colaboratorilor săi).

Nu există niciun indiciu că Lagarde ar fi dispusă să părăsească BCE înainte de sfârșitul mandatului său de opt ani sau chiar că Elysée se gândește serios să-i propună numele. De când a părăsit FMI, numele lui Lagarde a apărut în timpul aproape fiecărei remanieri a guvernului francez ca posibil ministru.

• Andrej Plenković

De ce? Prim-ministrul croat Andrej Plenković provine, de asemenea, din PPE și, ca și în cazul lui Iohannis, numirea sa ar răspunde apelurilor tot mai numeroase pentru ca Europa de Est să obțină o funcție de conducere. Alegerea unui croat ca președinte al Comisiei ar fi, de asemenea, un semnal pozitiv pentru viitorii membri ai UE (Croația este cel mai nou membru al UE). Anunțul surprinzător al lui Plenković că va conduce lista de candidați la europarlamentare a partidului HDZ, aflat la putere în Croația, i-a făcut pe unii să suspecteze că vrea să abandoneze politica internă. Experiența sa ca prim-ministru din 2016 i-a oferit cu siguranță autoritate și oportunități de relaționare cu colegii săi lideri europeni.

De ce nu? Plenković a respins zvonurile că ar putea să o înlocuiască pe von der Leyen, ceea ce, desigur, ar putea fi considerat un bun indiciu că este interesat de acest post.

• Thierry Breton

De ce? E francez. Breton a declarat anul trecut pentru POLITICO că a fost un candidat de „plan B” pentru a deveni comisar european în 2019 (a obținut postul doar după ce prima alegere, Sylvie Goulard, a fost eliminată în timpul audierilor de confirmare din Parlament). El a lăsat să se înțeleagă cu tărie că este deschis să devină din nou Planul B, în cazul în care candidatura lui von der Leyen nu va da rezultate. În calitate de fost ministru francez de finanțe, Breton are experiență de conducere la nivel înalt și, deși nu face parte din PPE, are înclinații conservatoare. Experiența sa ca fost CEO care a readus politica industrială pe agenda Comisiei îi permite să argumenteze că ar trebui să conducă un executiv al UE care se va concentra mult mai mult pe competitivitate.

Breton a devenit, de asemenea, cel mai important critic al lui von der Leyen în bula de la Bruxelles. Într-un tweet după desemnarea ei ca principal candidat al PPE, Breton a remarcat că șefa Comisiei nu a avut un sprijin unanim în cadrul PPE pentru un al doilea mandat. De asemenea, el a făcut parte din grupul de comisari care au criticat alegerea lui Markus Pieper ca însărcinat al Comisiei pentru IMM-uri. Și în timp ce un oficial francez de rang înalt a declarat pentru POLITICO că Macron a fost „furios” în legătură cu acest tweet, alți oficiali francezi au declarat ulterior că “le président” nu a fost atât de supărat până la urmă.

De ce nu? Breton are probabil mai mulți dușmani decât prieteni în cercurile de vârf ale UE, inclusiv în cadrul Comisiei și în multe țări ale UE, mulți dintre aceștia punând la îndoială rezultatele sale. Autopromovarea sa nerușinată și reputația sa de a vorbi înainte de a livra i-au iritat pe colegii comisari, în special pe șefa Concurenței, Margrethe Vestager, dar și pe mulți dintre angajații și funcționarii publici cu care ar fi trebuit să lucreze.

Un articol răutăcios (și anonim!) publicat în publicația franceză Atlantico l-a descris pe Breton drept „cel mai prost comisar francez din ultimii 30 de ani”, sugerând că are rivali hotărâți să îl submineze. În plus, el nu este membru al PPE, iar controversa din jurul perioadei în care a fost șef al firmei franceze de tehnologie Atos este văzută ca un mare dezavantaj pentru orice potențială confirmare din partea Parlamentului European.

Un candidat surpriză

De ce? Negocierile prelungite între grupările politice pentru posturile de conducere europene după alegerile europene sunt întotdeauna pline de surprize. În 2019, nimeni nu ar fi pariat pe faptul că von der Leyen va deveni președinte al Comisiei. Și acum, clasa politică europeană ar putea fi surprinsă cu un candidat de care nu a auzit niciodată.