KOMMERSANT: Republica Moldova s-a împărţit în două puteri / Criza politică din republică poate duce la revolte de stradă

În Republica Moldova s-a creat o dublă putere. Coaliția socialiștilor proruși și blocul proeuropean ACUM a format un nou guvern și i-a demis pe şefii departamentelor de forţă. Însă Partidul Democrat, aflat la guvernare până acum, al cărui lider, oligarhul Vladimir Plahotniuc, conduce țara din 2015, nu dorește să renunțe la putere. Domnul Plahotniuc a numit evenimentele din republică drept lovitură de stat, iar susținătorii acestuia au amplasat corturi în faţa tututor ministerelor și au promis să-i împiedice pe noii șefi ai structurilor de stat să intre în birourile lor. Cu detalii de la Chișinău vine corespondentul special al „Kommersant” Vladimir Soloviov.

Apariţia coaliţiei

Sâmbătă, 8 iunie, criza politică din Republica Moldova, care după alegerile parlamentare din luna februarie nu avea Guvern, a intrat într-o nouă fază, acută. În această zi, evenimentele s-au derulat cu repeziciune. Despre crearea unei coaliţii provizorii, cu scopul eliberării statului de oligarhul Vladimir Plahotniuc, au anunţat două partide antagonice: Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, prorus, care îl sprijină pe preşedintele Igor Dodon, şi blocul ACUM, proeuropean, format din partidele de dreapta prooccidentale „Acţiune şi Solidaritate” şi Platforma „Demnitate şi Adevăr”.

Probabilitatea creării unei astfel de alianţe era una extrem de redusă. Socialiştii au purtat convorbiri nu doar cu ACUM, ci şi cu Partidul Democrat al lui Plahotniuc, care cerea să nu se permită alegeri parlamentare anticipate, iminente în absența unei majorități în Parlament. Dar sâmbătă, blocul ACUM şi Partidul Socialiştilor s-au înţeles pe neaşteptate şi au anunţat crearea unei coaliţii antioligarhice.

În Parlamentul moldovean există 101 deputaţi. Democraţii şi sateliţii lor deţin în total 41 de mandate. În prezent, socialiştii şi blocul ACUM controlează 61 de locuri, fapt ce le permite să facă numiri şi să adopte legi.

De aceasta noii aliați s-au ocupat întreaga zi de sâmbătă în clădirea Parlamentului decuplată de la energia electrică. Întâi a fost aleasă conducerea Parlamentului, iar președinte al acestuia a devenit preşedintele Partidului Socialiştilor, Zinaida Greceanîi. Apoi, liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, a fost numită în funcția de premier. Vicepremier și ministru de interne a devenit partenerul său din blocul ACUM, șeful Platformei „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase. În Guvern au intrat și oameni nominalizați de socialiști.

„Astăzi punem punct acestui război împotriva propriului popor. Astăzi avem șansa unui nou început! Astăzi deschidem o nouă pagină în istoria țării noastre” – a declarat premierul Maia Sandu. Ea a declarat că „dictatorul a căzut”, iar „regimul oligarhic este de acum în opoziție.

„Dictator” şi „uzurpator” al puterii este, potrivit noilor aliaţi, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Într-o declaraţie adoptată în Parlament se afirmă că Republica Moldova este un stat „acaparat” de acesta. Deputaţii au aprobat, de asemenea, demiterea şefilor Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al Centrului Naţional Anticorupţie, care erau conduse de persoane numite de Plahotniuc. Iar oligarhului i s-a cerut să nu se opună noilor realităţi şi să asigure transferul paşnic al puterii.

„Îl îndemn să facă transferul pașnic al puterii, civilizat și să nu încerce să dea foc la casă, pentru că Republica Moldova nu este a lui” – a declarat Andrei Năstase, care din anul  2015 a organizat proteste împotriva lui Plahotniuc.

Şi preşedintele Igor Dodon s-a adresat democraţilor moldoveni cu solicitarea de a nu destabiliza ţara. „Mă adresez celor care s-au aflat la putere până astăzi, cu apelul de a asigura transferul paşnic al puterii şi de a nu permite destabilizarea situaţiei din ţara noastră” – a scris preşedintele moldovean pe pagina sa de Facebook.

Opoziţia democraţilor

Democraţii nu au ascultat apelurile. Curtea Constituțională a Republicii Moldova, formată din oameni aparținând anturajului lui Vladimir Plahotniuc, a numit coaliția și toate deciziile luate de aceasta ca fiind neconstituționale. Explicând acest lucru, instanța a subliniat că majoritatea parlamentară nu a fost creată la momentul prevăzut de lege.

În opinia judecătorilor, termenul pentru crearea coaliţiei a fost 7 iunie, întrucât în această zi expiră cele 90 de zile rezervate pentru formarea coaliţiei. Ziua de pornire a calculului este 9 martie, când au fost validate rezultatele alegerilor din februarie şi mandatele parlamentarilor. Însă blocul ACUM şi socialiştii au propriile calcule: aceştia sunt convinşi că din 9 martie trebuie începută socoteala nu a 90 de zile, ci a trei luni calendaristice. Iar în acest caz, coaliţia trebuia formată nu mai târziu de 9 iunie.

Democraţii şi liderul acestora Vladimir Plahotniuc nu sunt de acord cu matematica oponenţilor. De aceea, oligarhul a calificat acţiunile coaliţiei drept o tentativă de uzurpare a puterii. Potrivit afirmaţiilor sale, Partidul Democrat nu recunoaşte şedinţa plenară de sâmbătă şi tot ce au votat deputaţii în timpul acesteia.

„Vom întreprinde toate acțiunile legale şi democratice pentru ca planul ilegal de preluare a instituțiilor de stat să nu se realizeze” – a promis domnul Plahotniuc, adăugând că democraţii au luat deja măsuri ca instituţiile statului să funcţioneze normal. (…)

Reacţia internaţională

Crearea în Parlamentul moldovean a unei coaliţii antioligarhice a fost sprijinită deschis de Rusia. Reprezentantul special al preşedintelui rus pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Republica Moldova a declarat încă la 3 iunie, la Chişinău, că Moscova consideră o alianţă a socialiştilor cu ACUM drept soluţia optimă pentru ieşirea din criză. Iar în noaptea de sâmbătă spre duminică, acesta a comentat extrem de dur situaţia actuală din Republica Moldova, numind regimul care a activat în republică până la 8 iunie ca fiind criminal.

„Confirmăm în continuare că acesta este exclusiv un proces politic intern. Dar pentru Rusia este extrem de important ca forțele care determină vectorul de politică externă al dezvoltării Republicii Moldova să reflecte adevărata voință a cetățenilor săi” – a declarat Dmitri Kozak. (…)

Comentând acuzaţiile, potrivit cărora Rusia a încercat să încheie acorduri separate cu democraţii, vicepremierul rus a declarat că această propunere nu a venit din partea Moscovei: „Vladimir Plahotniuc a propus, într-adevăr, încheierea unui acord secret între Partidul Socialiştilor şi Partidul Democrat cu angajamentul schimbării diametral opuse a vectorului politicii externe a Republicii Moldova de la Vest spre Est. Dar aceste propuneri au fost categoric respinse. Practica istorică arată că orice acorduri politice secrete duc, în final, la catastrofă. Atât pentru politicienii, care au participat la astfel de înţelegeri, cât şi pentru cetăţeni, în spatele cărora se încheie acest tip de acorduri”.

UE şi SUA nu au făcut declaraţii la fel de dure. Şeful delegaţiei UE în Republica Moldova, Peter Mihalko, dar şi diplomaţi americani au participat la şedinţa Parlamentului în timpul căreia a avut loc crearea actualei coaliţii.

Ca un semnal de susţinere a noii coaliţii poate fi luată declaraţia publicată de Ambasada SUA la Chişinău: „Statele Unite ale Americii sprijină eforturile partidelor politice din Republica Moldova de negociere a unui acord și de depășire a impasului politic actual. Oficialilor aleși trebuie să li se acorde timpul maxim posibil și oportunitatea de a ajunge la o înțelegere. Poporul Republicii Moldova merită un guvern pe deplin funcțional, care să-și reia activitatea pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor.”.

Dar democraţii nu au fost influenţaţi de aceste declaraţii.

Traducerea: Svetlana Sîrbu / Rador