Kosovo, țară nerecunoscută de mai multe state europene, solicită aderarea la Consiliul Europei și vrea statut de candidat la UE până la sfârșitul anului

Kosovo a solicitat să devină membru al Consiliului Europei (CoE), în timp ce prim-ministrul Albin Kurti a anunțat, o zi mai târziu, că Pristina va solicita statutul de candidat la Uniunea Europeană (UE) până la sfârșitul anului, iar președintele Vjosa Osmani a adăugat că Forțele de Securitate din Kosovo (KSF) au un loc în NATO, transmite BNE INTELLINEWS, citat de Rador.

Ca răspuns, ministrul sârb de externe Nikola Selakovic a declarat că Serbia își va relua campania de retragere a recunoașterii statului Kosovo și a primit confirmarea că încă patru țări (nenumite) și-au retras recunoașterea pentru Kosovo ca stat independent.

Dintre cele trei candidaturi avute în vedere de Kosovo, cea pentru aderarea la CoE pare cea mai realistă.

Cererea către CoE a fost depusă după ce Rusia, un aliat cheie al Serbiei, s-a retras din acest organism în martie, pe fondul solicitărilor pentru excluderea Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina.

Pentru a fi acceptat în cea mai mare organizație pentru drepturile omului de pe continent, este nevoie de votul a două treimi din partea membrilor, iar Kosovo spune că acum are suficient sprijin din partea organismului format din 46 de membri pentru a fi acceptat.

Kosovo este deja recunoscut de 117 țări, inclusiv de SUA și de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Ciprul grec și Slovacia sunt națiuni din UE care nu l-au recunoscut ca stat independent.

Iată de ce statutul de candidat la UE și cooperarea strânsă cu NATO, cum ar fi în cadrul Parteneriatului pentru pace, sunt mai problematice.

„Aspirăm întotdeauna la statutul de candidat UE și vom solicita asta până la sfârșitul anului”, a spus Kurti în timpul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, în timpul primei sale vizite în Balcanii de Vest.

Scholz a cerut reconcilierea dintre Kosovo și Serbia, la mai bine de două decenii după războiul dintre părți, care a provocat aproximativ 13.000 de morți, majoritatea albanezi kosovari.

Într-adevăr, aceasta pare a fi o condiție prealabilă atât pentru aderarea la UE a Kosovo (sau chiar pentru statutul de candidat), cât și pentru participarea sa mai strânsă la Parteneriatul pentru pace al NATO.

Cele două părți trebuie să „găsească o soluție politică, printr-un acord cuprinzător și de durată, care să contribuie și la stabilitatea regională”, a spus Scholz.

Pe 4 mai, Kurti a anunțat, în timpul unei conferințe de presă cu Scholz, la Berlin, că țara va solicita aderarea la Consiliul Europei și la programul Parteneriatul pentru pace al NATO.

Pentru multe țări, acesta a fost o etapă premergătoare aderării la NATO, care este și scopul pentru Kosovo.

SUA sprijină planul Kosovo de a se alătura programului Parteneriatul pentru pace al NATO, a declarat ambasadorul SUA, Julianne Smith, pe 26 mai, după ce Kurti a exprimat dorința țării sale de a se alătura.

Cu toate acestea, Smith a mai menționat că toate deciziile în NATO trebuie să fie unanime.

„Tot ceea ce se întâmplă aici, în Alianța NATO, se întâmplă prin consens… unde toate cele 30 de state trebuie să fie de acord. Deci, aceasta va fi o decizie care va trebui luată prin consens, dacă Kosovo va decide să încerce să se îndrepte către un Parteneriat pentru Pace”, a precizat ea. (Sursa foto: Pixabay)