Kovesi cere schimbarea legislației în Grecia pentru a putea ancheta și miniștrii vinovați de tragedia feroviară din 2023, soldată cu 57 de morți

Procurorul general european, Laura Kovesi, a subliniat într-un interviu pentru ziarul grec Kathimerini necesitatea de a li se face dreptate victimelor tragediei de la Tempi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi necesară modificarea legii cu privire la răspunderea ministerială, întrucât, după cum spune ea, cadrul legal actual din Grecia nu îi permite acesteia să-și facă treaba în mod corespunzător, potrivit Rador.

Referindu-se la infracțiuni financiare, precum frauda transfrontalieră în materie de TVA, ea precizează că nicio țară nu este „curată” și notează că, potrivit celui mai recent raport al Parchetului European, se află sub microscopul parchetului 1.927 de cazuri cu un prejudiciu potențial estimat de 19,2 miliarde de euro. În cazul Greciei, mai exact sunt în curs 53 de investigații cu prejudiciu potențial estimat de peste 700 de milioane de euro.

Kathimerini: Dna Kovesi, în urmă cu câteva zile s-au încheiat lucrările comisiei de anchetă a Parlamentului de la Atena cu privire la accidentul feroviar de la Tempi (soldat cu 57 de morți, în urma ciocnirii unui tren de marfă cu unul de călători n.trad.). La rândul dumneavoastră, ați demarat o anchetă cu privire la contractul 717 (care avea ca obiect modernizarea căii ferate Atena-Salonic cu fonduri europene, inclusiv modernizarea sistemelor de semnalizare și siguranța circulației, dar execuția lucrărilor a suferit amânări repetate n.trad.) și, de asemenea, cu privire la modul de acțiune al funcționarilor publici din dosar. Ce rezultă din dovezile pe care le aveți până acum?
Laura Kovesi: Am demarat urmărirea penală împotriva a 23 de funcționari publici dar, în conformitate cu ceea ce prevede Constituția elenă, nu am reușit să desfășurăm ancheta împotriva foștilor miniștri care ar fi eventuali suspecți în cauză. Din cauza acestei prevederi constituționale am adus la cunoștința comisiei parlamentare de anchetă o parte din investigația noastră. Din punctul nostru de vedere, acest lucru încalcă reglementările și legea europeană și ar trebui să avem posibilitatea de a merge până la capăt cu această anchetă, deoarece tot ceea ce investigăm este legat de modul în care au fost cheltuiți banii pentru acest proiect și ce s-a întâmplat până la urmă. Pe baza dovezilor pe care le avem, dacă proiectul ar fi fost realizat la timp și în mod corespunzător, această tragedie nu s-ar fi întâmplat niciodată. Am avut și noi un caz asemănător în România, o tragedie asemănătoare și știu bine că este o traumă și acest gen de traumă nu se poate vindeca fără a se face dreptate în justiție. Această imunitate nu ar trebui să existe și ar trebui să ni se permită să ne finalizăm investigația. Pentru că acum, așa cum evoluează ancheta, este ca și cum ai încerca să îneci un pește, dar știm cu toții că un pește nu se îneacă.

Kathimerini: Aveți indicii de proastă gestionare a banilor în dosar?
Laura Kovesi: Analizăm asta, analizăm dacă există excepții și investigăm exclusiv infracțiunile care intră în competența Parchetului European. Nu investigăm infracțiunile care afectează direct victimele.

Kathimerini: Cum apreciați gestionarea cazului?
Laura Kovesi: Îmi este greu să comentez ce ar trebui să facă guvernul elen, ceea ce criticăm este prevederea constituțională și pentru că este împotriva regulamentului european, am trimis o scrisoare Comisiei Europene, dar dincolo de asta nu este responsabilitatea noastră dacă acest lucru se va schimba sau nu. Dacă guvernul are voința de a schimba prevederea respectivă, este de datoria guvernului de a face acest lucru și această posibilitate există.

Kathimerini: Există o întârziere în administrarea justiției în Grecia și care este prețul?
Laura Kovesi: Avem acest caz și acesta este prețul. Avem dovada că, într-adevăr, corupția poate ucide. Criminalitatea financiară ucide. Și toți cred că este vorba despre o infracțiune care îi afectează pe câțiva și că nu este nimic periculos în ea. Dar este cu adevărat periculoasă. Și acesta este cel mai relevant exemplu. Și nu este vorba doar de imunitate în dosar, ci și despre impunitate, pentru că există o altă prevedere în legislație că dacă furi orice sumă de bani dorești și apoi returnezi banii, ești liber. Și asta trebuie de asemenea să se schimbe. Ca procuror sunt împotriva acestei impunități pentru că unde este prevenția și ce mesaj se transmite societății?

Kathimerini: În ceea ce privește criminalitatea financiară, potrivit celui mai recent raport al Parchetului European, vedem că peste 300 de dosare dintr-un total de 1.927 de dosare aflate în curs de investigare sunt legate de fraudă transfrontalieră în materie de TVA. Există țări în care problema este mai gravă?
Laura Kovesi: Ceea ce am constatat cu acest raport anual este că crima organizată devine din ce în ce mai puternică, fie că este vorba de fraudă cu banii UE sau fraudă cu TVA. De fapt, în spatele acestora din urmă vedem că există o întreagă industrie infracțională pentru că sunt implicate multe grupuri infracționale organizate. Pagubele pe care le pot provoca în întreaga Europă sunt foarte mari și, conform ultimei estimări a Europol, pot depăși 50 de miliarde de euro. Asta înseamnă că grupurile criminale sunt foarte bine structurate, foarte flexibile, câștigă mulți bani și câștigă mai multă putere. Aceasta nu este doar o problemă financiară pentru că pierdem niște bani, este și o problemă de siguranță. Dar dacă ne uităm la modul în care acţionează aceste grupuri de crimă organizată în Europa, vom vedea că nu există o ţară „curată”. Acest fenomen afectează toate țările. Ceea ce vedem este că în unele state membre nivelul de depistare și nivelul de raportare către Parchetul European este puțin mai ridicat decât în alte state membre. Acesta este și motivul vizitei mele la Atena, am avut o întâlnire bună cu ministrul de finanțe, care m-a asigurat că nivelul de depistare se va îmbunătăți.

Kathimerini: Unde este Grecia în ceea ce privește combaterea fraudei și puteți oferi câteva cazuri ilustrative?
Laura Kovesi: În Grecia avem vreo 6-7 procurori care lucrează la aceste dosare și probabil că numărul dosarelor nu este foarte mare, de aceea spunem că trebuie să întărim nivelul de depistare. Majoritatea fraudelor din țară se referă la subvenții agricole, la unele proiecte de infrastructură și avem câteva cazuri de fraude cu TVA, prejudiciul total produs de acestea din urmă depășind 400 de milioane. Colaborarea noastră cu autoritățile naționale este bună, dar există loc de îmbunătățire.

Kathimerini: Care a fost pentru dvs cel mai interesant caz pe care l-ați rezolvat până acum?
Laura Kovesi: A fost operațiunea „Amiral” care a început în Portugalia cu o firmă mică ce avea doi angajați și venituri de milioane, iar când funcționarul public de la administrația financiară a constatat acest lucru, a bănuit că se întâmplă ceva și s-a adresat procuraturii țării. Ei au spus că nu avem niciun prejudiciu în Portugalia, dar au văzut că există legături cu alte state membre. Așa că au trimis cazul la Parchetul European (EPPO) și apoi noi, cu propriul nostru anchetator financiar și având acces la baze de date la nivel european, am descoperit în 1,5 ani conexiuni între 9.000 de companii și am constatat implicarea a 600 de persoane de toate naționalitățile, implicate în cinci grupuri infracționale organizate care au deturnat 2,2 miliarde de euro de la buget. Nu există o țară „curată” în Europa și ceea ce am văzut este că organizațiile criminale își reorientează activitatea, pentru că este prea riscant să faci trafic cu droguri. Este mult mai ușor să comiți o infracțiune financiară întrucât tot ce ai nevoie este un avocat, un contabil bun și să găsești un stat membru în care toată lumea să-ți spună că nu va fi ușor să fie depistată o fraudă în domeniul TVA și vei face mulți bani.

Kathimerini: Care considerați că este cea mai mare provocare cu care vă confruntați ca procuror european?
Laura Kovesi: Partea cea mai dificilă este să ai un Parchet European independent, puternic și eficient. Și scopul nostru principal este să câștigăm inimile, mințile și încrederea cetățenilor. Și nu putem face asta decât printr-o muncă foarte grea și eficientă și dacă dovedim că toți sunt egali în fața legii. (Traducerea: Carolina Ciulu)