”Kovesi ia de coarne taurul impunității din Grecia”. Șefa Parchetului European, prezentată de o publicație elenă drept soluția pentru corupția cronică ce a dus la catastrofa feroviară de la Tempi, soldată cu 57 de morți

Publicația elenă Eidiseis îi face un portret elogios Laurei Codruța Kovesi, actuala șefă a Parchetului European și fosta șefă a DNA. Jurnaliștii greci scriu că ”Kovesi ia de coarne taurul impunității din Grecia” în cazul catostrofei feroviare de la Tempi și arată cum încearcă guvernul de la Atena să îi oprească ancheta. Publicația Eidiseis mai arată că puterea politică de la București a încercat să o împiedice pe Kovesi să ajungă în fruntea Parchetului European.

Articolul integral din Eidiseis, via Rador Radio România:

De o parte, se află un magistrat din România, care acționează ca reprezentant al statului de drept la nivel european, cu mandat din partea organismelor Uniunii Europene. Adică are competențe asupra statelor membre și, prin urmare, și asupra problemelor din Grecia.

Laura Kovesi este, pe baza mai multor asemănări, un fel de Eleni Touloupaki a României. Eleni Touloupaki a fost procurorul anticorupție din Grecia care s-a ocupat de scandalul Novartis, izbucnit în 2017 în timpul guvernării stângii radicale SYRIZA. În dosar, peste 100 de medici, circa 30 de înalți funcționari publici și 10 politicieni de la Noua Democrație (actualul partid de guvernământ) și PASOK (partidul socialist, aflat în trecut la guvernare) au fost acuzați că au primit mită pentru a crește artificial prețurile medicamentelor pe piața grecească. O parte dintre oamenii politici vizați, în special foști miniștri ai Sănătății, au depus plângere împotriva lui Touloupaki pentru abuz de putere, acuzând-o de jocuri politice cu susținerea SYRIZA. După câștigarea alegerilor de către Noua Democrație în 2019, Touloupaki a fost îndepărtată din funcție. În 2020, Parlamentul de la Atena a votat desființarea postului de procuror anticorupție, iar dosarele lui Touloupaki au fost transferate procurorului pentru criminalitate economică. În 2021, judecătorii au decis închiderea cazului Novartis întrucât era imposibil de aflat proveniența sumelor mari de bani aflate în conturile acuzaților. În vara anului 2022, tot justiția greacă s-a pronunțat că anchetele desfășurate de Touloupaki au fost corecte și nu au avut în spate un plan împotriva politicienilor respectivi.

Ca procuror anticorupție în țara ei, Kovesi a băgat la închisoare pentru corupție un prim-ministru, miniștri și parlamentari, care au încercat să o distrugă prin cunoscuta metodă de a-i intenta proces. Nu le-a ieșit – i s-a făcut ulterior dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – iar în 2019 a fost numită procuror general al Uniunii Europene. Deși guvernul român a luptat împotriva ei.

În Grecia, am auzit prima dată de ea când avocați abili nu au reușit să o împiedice în ridicarea imunității Evei Kaili (europarlamentar grec acuzat de corupție în scandalul Qatargate n.trad.) în speța legată de onorariile colaboratorilor săi.

Nu știm exact de când a început să se ocupe de dosare de interes pentru Grecia. Dar în luna martie s-a grăbit să vină în persoană la Atena pentru gestionarea defectuoasă a finanțării pentru modernizarea căii ferate din Grecia, problemă care a fost adevărata cauză a tragediei de la Tempi (accidentul feroviar produs la sfârșitul lunii februarie în care un tren de marfă a intrat în coliziune cu un tren de călători, direcționat pe aceeași linie din cauza lacunelor mari din sistemul de semnalizare al magistralei feroviare Atena-Salonic. Αccidentul s-a soldat cu 57 de morți, în principal tineri studenți – n.trad.)

Guvernul nu i-a ușurat deloc treaba, dar Kovesi nu se lasă: „Dacă lucrările ar fi fost finalizate la timp și așa cum ar fi trebuit, accidentul de la Tempi nu s-ar fi întâmplat. Această traumă nu poate fi vindecată fără justiție”. După care le-a aruncat direct în față: „Ne împiedică să punem în aplicare justiția. Dacă ți se interzice să faci cercetări, nu poți descoperi adevărul”.

În mod oficial, guvernul, prin ministrul Adonis Georgiadis, a folosit argumente suveraniste pentru a o opri: „Suntem un stat suveran, nu ne va spune ce să facem, să fie sancționată”!

Stau pe aproape și aliații premierului Mitsotakis din mass-media, jignind-o ca fiind suspectă, dar și magistrații de la Curtea Supremă dornici de a declara că nu are competență. Dar se chinuie degeabă. Există procurori care se ocupă de cauzele legate de Bruxelles.

Kovesi ia de coarne taurul impunității din Grecia. Pe baza principiului general conform căruia dreptul european prevalează asupra dreptului național, aceasta solicită să fie lăsată deoparte inovațiile grecești din „legea răspunderii ministeriale”, care garantează imunitatea penală a miniștrilor.

Aceasta este o parte a prezentei confruntări: dreptul european.

De cealaltă parte este un guvern băgat până la gât în lipsa de transparență, gestionare scandaloasă și promovarea impunității ca drept național. Dar de data aceasta a fost prins într-un foc încrucișat – pentru mai multe probleme. Crima de la Tempi (contestatarii guvernului consideră că la Tempi nu a fost un accident, ci o crimă n.trad.), alocarea selectivă a resurselor Fondului de Redresare către clienții de partid, scandalul interceptărilor telefonice (în care victime au fost ziariști și reprezentanți ai opoziției n.trad.) și „pachetul” de încălcări (ale drepturilor și libertăților omului n.trad.) condamnate de Parlamentul European, contabilitatea creativă utilizată pentru falsificarea datelor bugetare, facilitarea scumpirilor prin protejarea oligopolurilor, lichidarea proprietății publice, retragerea statului din investițiile în sectorul bancar și alte cazuri care sunt acum sub lupa Justiției europene.

Confruntarea abia începe: Kovesi versus sistemul Mitsotakis, adică „Maximou S.A.” și ramificațiile (Palatul Maximou este sediul guvernului , iar Maximou S.A. este o denumire ironică pentru afacerile de partid n.trad.).

Sursa: EIDISEIS / Rador Radio România / Traducerea: Carolina Ciul