Kovesi, în primul interviu acordat în calitate de șef al Parchetului European: Protocolul cu Serviciul Român de Informații trebuia încheiat. Până la apariția lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise

Laura Codruța Kovesi afirmă, într-un interviu pentru ziare.com, că ar semna din nou protocolul cu SRI dacă ar fi în 2009 cu diferența că acum l-ar trimite la CSM pentru o opinie. ”Protocolul trebuia incheiat. Pana la aparitia lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise”, a explicat Kovesi, în primul interviu acordat în calitate de procuror șef al parchetului European.

Fragmentul despre protocolul cu SRI:

”Nu a fost ceva nelegal, din punctul meu de vedere. Daca a fost bine sau nu ca protocolul a fost clasificat? Acest lucru nu mi s-a parut o problema in 2009, acum poate ca l-as trimite la CSM pentru o opinie. Dar protocolul trebuia incheiat. Pana la aparitia lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise.

Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar si CSM nu a avut nicio problema. Dupa 10 ani, orice reevaluezi poti spune ca ai fi facut mai bine sau mai putin bine. Dar, din punctul meu de vedere, nu e nimic rau ca un conducator de institutie sa faca un acord de lucru, ca se numeste protocol sau altfel.

Rep: Ceea ce se imputa e ca procurorii erau subordonati ofiterilor SRI.

Nu e nicio dispozitie in acest sens in protocol. Exista o dispozitie care spunea ca, atunci cand primeai o informare de la SRI, comunicai daca in baza ei a fost constituit un dosar si cereai orice informatii mai primeau in continuare sau, dimpotriva, comunicai ca informatia ta nu a fost buna si nu mai intereseaza subiectul. Asta, desigur, pe scurt.

Nu am auzit vreun procuror sa imi spuna ca un ofiter SRI i-ar fi dat dispozitii. Fiecare a lucrat cu ce institutie a considerat ca-i foloseste. Au fost procurori care nu lucrau cu SRI, ci cu Directia de Informatii a MAI. Nu am avut nicio problema. Rolul meu ca sef era sa le pun la dispozitie resursele, rolul lor era sa-si faca treaba.

Kovesi a explicat detaliile functionarii acestei noi institutii pe care trebuie sa o creeze practic de la zero: cine va ancheta si ce infractiuni, cand vor incepe investigatiile. Totodata, Laura Codruta Kovesi s-a referit si la sistemul judiciar românesc”

Principalele declaratii din interviu:

– Revocarea mea nu a fost o chestiune personala. A fost lupta impotriva unui simbol. S-a declansat o demobilizare intre colegii care lucrau in DNA.

– Poate ca e momentul ca toate persoanele cu responsabilitati in Justitie sa se aseze la aceeasi masa, sa existe mai multa unitate, mai mult dialog.

– In DNA nu a existat o sectie de investigare a magistratilor.

– Sesizarile din oficiu au fost foarte putine. Devenise un fenomen: oamenii implicati in proceduri faceau plangeri impotriva celor care ii anchetau sau ii judecau.

– Majoritatea motivarilor in cazul achitarilor nu au fost bazate pe greseli ale procurorilor DNA, ci pe dezincriminari, pe modul de interpretare a unor dispozitii legale.

– Daca ar fi sa o iau de la capat, as semna din nou protocolul cu SRI, poate ca l-as trimite la CSM pentru o opinie.

– La CEDO nu am cerut bani, nici macar cheltuieli de judecata, astept un raspuns care sa lamureasca statutul procurorilor in Romania.

– Regret ca tatal meu nu mai e in viata si nu ne putem bucura impreuna de faptul ca sunt procuror sef european. I se datoreaza in mare parte ceea ce am obtinut.

Rep: In Romania se stie putin despre Parchetul European (EPPO). Va fi acesta un fel de DNA european?

Laura Codruța Kovesi: Nu as spune asta, pentru ca difera si organizarea, si competentele celor doua institutii. Rolul EPPO va fi sa faca investigatii in privinta fraudelor cu fonduri europene de peste 10.000 de euro, fraude financiare, in special fraude cu TVA, dar peste valoarea de 10 milioane de euro.

La EPPO nu vom investiga fapte de coruptie decat daca ele sunt in legatura cu una dintre faptele amintite anterior.

Ca mod de organizare, EPPO nu va avea o politie proprie, asa cum are DNA. Va avea procurori din cele 22 de state UE care participa la EPPO.

Rep: In fiecare tara vor exista procurori ai EPPO?

LCK: Da. Va exista o structura centrala la Luxemburg, care va fi formata din procurorul sef european, doi procurori sefi adjuncti si ceilalti procurori europeni. Fiecare stat membru va trimite cate un procuror european. A fost si in Romania o procedura, au fost desemnati trei candidati, comisia tehnica alge unul dintre ei sau stabileste ordinea candidatilor, dupa care Consiliul numeste cate un procuror din fiecare tara. Toti procurorii si procurorul sef european vor forma colegiul EPPO, care va lua deciziile importante.

La nivel teritorial, in fiecare stat membru vor fi procurori europeni delegati, care vor efectua investigatiile, in conformitate cu legislatia nationala si competenta atribuita EPPO.

Procurorii nationali vor fi coordonati de camere permanente alcatuite din trei procurori europeni. Camera permanenta va coordona investigatiile si va putea sa dea instructiuni procurorilor: cand sa inceapa o investigatie, cand sa o inchida, vor verifica anumite acte in cursul investigatiei si vor decide asupra trimiterii sau netrimiterii in judecata a persoanelor cercetate.

Rep: Deci o camera permanenta alcatuita din, sa zicem, procurorul roman, cel francez si cel sloven va coordona ancheta procurorului din, sa zicem, Germania?

LCK: Da. Cazurile vor fi inregistrate in sistemul electronic, ele vor fi repartizate aleatoriu camerelor. Trei procurori din tari diferite vor supraveghea investigatia care se face in a patra tara.

Citește interviul integral pe Ziare.com

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea