Kovesi: Un studiu arată că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi

Un studiu realizat la nivel european a arătat că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi, a afirmat, marţi, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la o dezbatere pe tema corupţiei din sistemul public de sănătate, transmite Agerpres.

„Este un raport Eurobarometru (…) privind corupţia, publicat în octombrie 2017. În acest raport, 68% dintre repondenţii români percep corupţia ca fiind unul din fenomenele care le afectează viaţa de zi cu zi. Acest procentaj de 68% a poziţionat România pe primul loc în topul ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte percepţia corupţiei în viaţa zilnică. La nivelul Uniunii Europene, cei care consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie reprezintă doar 25%”, a declarat Kovesi.

Ea a adăugat, citând acelaşi studiu, că în cazul României sistemul de sănătate a fost menţionat de 58% dintre cei chestionaţi ca domeniul cel mai afectat de corupţie, faţă de doar 31% la nivelul Uniunii Europene.

„Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, în mod direct, pentru că suportă din buzunarul lor, sau în mod indirect, pentru că este afectat şi este prejudiciat bugetul asigurărilor sociale. De multe ori am constatat, în anchetele noastre, că acel cost suplimentar, pe care firmele private îl plătesc cu titlu de mită, se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază cetăţenii”, a mai spus şefa DNA.

Potrivit Agerpres, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat marţi că au fost identificate cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul public de sănătate din România, respectiv achiziţiile publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

Laura Codruţa Kovesi a participat, marți, la o dezbatere cu tema „Corupţia în sistemul public de sănătate – analiza cauzelor DNA soluţionate de instanţă prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”. La eveniment mai iau parte procurorul general Augustin Lazăr, reprezentanţi ai unor instituţii din sistemul judiciar, precum şi ai unor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale active în domeniul sănătăţii şi al luptei împotriva corupţiei.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, marți, pe site-ul instituției, că a finalizat studiul pe tema ”Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”. Redam mai jos integral comunicatul DNA: 

”Analiza a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România:
1. achiziții publice
2. servicii medicale
3. bugetarea unităților spitalicești
4. accesul personalului în sistemul medical
5. autorizarea farmaciilor

1. În domeniul achizițiilor publice au fost identificate două tipare principale de acțiune:
– condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui ”comision”(mită) către managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este acoperită tot din bugetul spitalului
– fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

2. În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește:
– expertizarea medicală a capacității de muncă
– realizarea consultațiilor și actelor medicale

3. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate;
– demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită;
În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională.

4. În domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupția s-a manifestat :
– la finalizarea studiilor de profil
– la angajarea în spital
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard)

5. În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual;
– darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.

Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.

Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare.

Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în: servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor.
Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.
Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate.

Studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.”