Kremlinul avertizează cu privire la riscul unei „inflamări” a situaţiei în Donbas, dând vina pe Kiev: „Este o situaţie foarte, foarte periculoasă”

Rusia, acuzată de Washington că încearcă să creeze „pretexte” pentru a ataca Ucraina şi care a concentrat peste 100.000 de militari la frontiera ucraineană, a avertizat joi asupra riscului unei „inflamări” a situaţiei în Donbas, exprimându-şi „profunda îngrijorare”, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Sperăm că oponenţii noştri din capitalele occidentale – de la Washington până la NATO – îşi vor utiliza întreaga lor influenţă pentru a avertiza autorităţile de la Kiev împotriva unei noi escaladări”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Situaţia din Donbas s-ar putea agrava dincolo de atacurile informaţionale şi ar putea să se „inflameze” în realitate în orice moment, a insistat Dmitri Peskov, citat de TASS.

„În fiecare moment există riscul ca domeniul atacurilor informaţionale să fie depăşit cu consecinţe care pot provoca o reizbucnire a războiului în imediata vecinătate a graniţelor noastre”, a spus Peskov.

• Citește și: LIVE Criza din Ucraina: Peste 30 de bombardamente, lansate de separatiștii pro-ruși în Lugansk și Donețk / O grădiniță și un liceu, lovite de obuze / Zelenski: Atacurile sunt „o mare provocare” / NATO: Rusia caută un pretext pentru invazie

Dmitri Peskov a respins totodată informaţiile privind o invazie planificată a Rusiei în Ucraina, dar a spus că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din regiunea Donbas, aflată sub controlul rebelilor proruşi, conform Reuters.

„În ultimele 24 de ore, Moscova tot aude informaţii despre faptul că Rusia şi-a păstrat un potenţial uriaş de atac la graniţa cu Ucraina, dar este vorba de propriul nostru teritoriu. Dar nimeni, nici un singur reprezentant occidental nu vorbeşte despre potenţialul uriaş de atac al forţelor armate ucrainene pe linia de demarcaţie” în Donbas, a declarat Peskov, citat de TASS.

„Împreună cu acţiunile provocatoare, care s-au intensificat numai în ultima zi sau în ultimele zile, aceasta este o situaţie foarte, foarte periculoasă”, a spus el.

Armata ucraineană şi separatiştii proruşi s-au acuzat reciproc joi de bombardamente şi escaladarea situaţiei în estul Ucrainei, scena unui conflict armat din 2014, în plină criză între Moscova şi Occident, potrivit AFP.

Într-un comunicat publicat pe Facebook, armata ucraineană i-a acuzat pe combatanţii separatişti că au ţintit cu un „cinism deosebit” localitatea Staniţa Luganska, atingând o grădiniţă.

Atacul a afectat infrastructura şi „jumătate din localitate a rămas fără electricitate”, precizează comunicatul. Fotografii publicate arată o gaură de obuz în peretele clădirii şi cărămizi împrăştiate într-o cameră printre jucăriile copiilor.

Armata ucraineană a adăugat mai târziu că „trei angajaţi ai grădiniţei au fost răniţi” şi a contabilizat „la ora locală 11:00 (09:00 GMT) 29 de încălcări ale încetării focului” în întreaga zonă de conflict, în urma cărora un soldat ucrainean a fost rănit.

De asemenea, agenţiile de presă ucrainene informează, citând armata, că un obuz de artilerie a căzut în curtea unui liceu în regiunea Lugansk.

În momentul bombardamentului, în liceu se aflau 30 de elevi şi 14 membri ai personalului didactic. De la ora 11:10, opt elevi şi doi membri ai personalului s-au refugiat în subsolul liceului, restul copiilor fiind luaţi acasă de părinţi.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe Twitter că l-a informat pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, despre „bombardamentele provocatoare de astăzi, în special în Staniţa Luganska”.

La rândul lor, reprezentanţii regiunii separatiste Lugansk, citaţi de agenţia de presă rusă Interfax, au anunţat că „situaţia pe linia frontului s-a degradat în cursul ultimelor 24 de ore”.

Şeful miliţiilor din această regiune, Ian Leşcenko, a acuzat armata ucraineană că ar „încerca să împingă conflictul spre o escaladare”.

Armata ucraineană luptă din 2014 cu separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova în regiunile Doneţk şi Lugansk, conflict soldat deja cu peste 14.000 de morţi şi peste 1,5 milioane de strămutaţi.

Sursa foto: Unsplash / Michael Parulava