Krichbaum, despre un posibil OUG pe tema contestației în anulare: Multe cazuri s-ar prelungi până la termenul de prescriere. Acesta este și scopul, mulți făptași deja condamnați pentru fărădelegile comise ar urma să scape de pedepse

Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, a declarat într-un interviu pentru postul de radio Deutsche Welle că, dacă se va ajunge la reluarea proceselor în care s-au pronunțat sentințe definitive din ultimii patru ani de la Înalta Curte, numeroase cazuri s-ar prelungi până la împlinirea termenului de prescriere. ”În opinia mea, acesta este și scopul: mulți făptași deja condamnați pentru fărădelegile comise ar urma să scape de pedepse. Dar o asemenea evoluție nu corespunde normelor unui stat de drept și cetățenii României nu vor avea înțelegere pentru așa ceva”, a declarat Kirchbaum. Amintim că liderii coaliției presează guvernul Dăncilă pentru a adopta o ordonanță de urgență care să lărgească termenul de contestație în anulare pentru toate cazurile din 2014 încoace.

Deutsche Welle: Din ce ați povestit în conferința de presă despre întâlnirea cu ministrul român al Justiției mi s-a părut că domnul Tudorel Toader v-a răspuns ușor arogant la întrebările pe care i le-ați pus.

Gunther Krichbaum: Nu aș spune că este arogant. Dar interpretăm de pe poziții diferite chestiuni cât se poate de concrete. Pentru noi este important cum vor fi tratate dosarele închise, în contextul în care se dorește atacul prin recurs în anulare a tuturor cazurilor judecate la Înalta Curte de Casație și Justiție în ultimii patru ani. Într-o astfel de situație se poate ajunge la repetarea tuturor proceselor, fapt ce ar provoca un volum de muncă peste putința magistraților, iar multe cazuri s-ar prelungi până la termenul de prescriere. În opinia mea, acesta este și scopul: mulți făptași deja condamnați pentru fărădelegile comise ar urma să scape de pedepse. Dar o asemenea evoluție nu corespunde normelor unui stat de drept și cetățenii României nu vor avea înțelegere pentru așa ceva.

DW: Guvernul de la București insistă asupra faptului că Vestul și instituțiile europene nu înțeleg corect reforma justiției din România, că sunt transmise semnale false din România către partenerii noștri occidentali și că percepția, acolo, este falsă.

GK: Aș avea un sfat simplu: luați, vă rog, raportul MCV, mecanismul referitor la statul de drept din România, și analizați toate recomandările din aceste documente; luați, vă rog, rezoluția Parlamentului European și prelucrați recomandările incluse acolo; și luați, vă rog, raportul Comisiei de la Veneția și aplicați cerințele enunțate. De exemplu, raportul Comisiei de la Veneția din 19 octombrie 2018 critică aspru multe dintre lucrurile care se petrec în ultima vreme în România. Aceste rapoarte ale instituțiilor internaționale trebuie luate în serios. Sigur, se poate spune că toate sunt false. Dar e ca atunci când ești un șofer-fantomă pe autostradă, când conduci pe contrasens, ți se atrage atenția că ești pe banda greșită iar răspunsul tău e „Nu, nu, nu eu sunt pe banda greșită, ci sutele de mașini care îmi vin din față!”.

În viață, multe lucruri sunt o chestiune de perspectivă. Dar principiile statului de drept pe care le împărtășim în Uniunea Europeană sunt valabile pentru fiecare dintre noi. Nu avem dublu standard. Și mă întorc la acea problemă a sentințelor pronunțate de Curtea de Casație: nu este o defecțiune juridică, de fond, ci una de formă, care nu afectează material rezoluțiile finale din respectivele procese. Până la urmă, nici unuia dintre membrii unui complet de judecată nu i se poate pune la îndoială calificarea de magistrat. Este tot un judecător, nu a fost adus un administrator de bloc. Și e bine să ținem cont de acest detaliu. Înclin să cred că unora dintre cei aflați la guvernare la București le place să lase impresia că nu înțeleg asta. Și, în orice caz, chiar ei practică o dublă măsură, când vine vorba despre exigență.

DW: Vorbind despre dubla măsură – social-democrații și democrat-liberalii de la putere cer încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Pe de altă parte, premierul României a sugerat că și Germania și Franța ar trebui să fie astfel monitorizate, pentru că și acolo există corupție.

GK: Trebuie să ai grijă, când faci comparații, să nu fie strâmbe. Fiecare încălcare a legii, în orice țară, este deja în plus. Vorbim însă despre o altă cantitate și altă calitate. Știu, de exemplu, că ministrul dumneavoastră de Interne compară protestele din 10 august anul trecut cu cele ale vestelor galbene din Franța. Complet greșit! Complet strâmb! Franța este o țară în care statul de drept funcționează, în care independența justiției este respectată. În România nu e cazul. Aici apar modificări în legislație cu dedicație pentru protecția unor politicieni corupți, pentru a-i scăpa de pedepse. Aceasta nu mai este o democrație, ci o democrație controlată, care nu corespunde cadrului Uniunii Europene. Astfel de cazuri există și cu atât mai mult trebuie prelungită existența MCV. Ar fi de dorit să poată să dispară de pe o zi pe alta, dar pentru asta ar trebui să dispară și motivul existenței sale.

DW: V-a lămurit ministrul Tudorel Toader în privința motivelor pentru care România nu susține candidatul român la șefia Parchetului European?

GK: Nu. Nu am putut să obțin lămuriri. A încercat chiar să evite aceste întrebări neplăcute. A făcut-o începând prin a ne spune că nu el a demis-o pe Laura Codruța Kövesi de la conducerea DNA, ci președintele român. Nu am venit să ascultăm platitudini formal-juridice. Știm foarte bine cum a decurs toată istoria și cum s-a ajuns până la sentința Curții Constituționale. Sunt convins că nu-i va conveni domnului Toader să o vadă pe doamna Kövesi pe o poziție și mai influentă, la nivel european. Dar astfel avem și întreaga dimensiune a problemei: doamna Kövesi a exercitat foarte bine misiunea de conducere a Parchetului Anticorupție, este respectată în plan internațional, are o reputație foarte bună în Europa, îi este recunoscut curajul și a riscat foarte mult, inclusiv riscuri personale asumate. Personal, cred că este foarte potrivită pentru șefia Parchetului European. Și mi-aș dori ca Guvernul României să îi fie alături.

DW: Dar despre investigarea evenimentelor din 10 august ați primit lămuriri?

GK: Secretarul de stat care a reprezentat-o la întâlnirea cu noi pe doamna ministru ne-a dat asigurări că fiecare caz este investigat, că anchetele sunt în derulare, inclusiv cele ce privesc Jandarmeria. A încercat să-mi spună că la acea acțiune au participat exclusiv jandarmi normali. Mi-am permis să îi spun că știm exact ce dispozitive au fost dislocate, de unde au fost aduse, că nu erau doar din București. Și sper că Guvernul a înțeles asta. Și-mi doresc – pentru cei care nu au făcut altceva decât să-și exercite dreptul civil de a demonstra pentru opiniilor lor – ca toate aceste abuzuri să fie rapid clarificate iar responsabilii să fie pedepsiți. Și nu doar prin găsirea unor acari Păun, ci și prin identificarea și pedepsirea făptașilor din spatele făptașilor.

Citește și

Ce știe Tudorel Toader