Kurzii din Siria întind mâna noii puteri, dar se tem pentru autonomia lor

Kurzii sirieni au contactat noua administraţie rebelă de la Damasc, dar această comunitate oprimată de mult timp se teme să piardă autonomia limitată câştigată cu greu în nord-estul Siriei, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.

Kurzii sirieni au fost victime ale discriminării timp de decenii, în special sub conducerea clanului Assad, fiind împiedicaţi, de exemplu, să-şi înveţe limba în şcoli.

Într-un gest de deschidere faţă de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS), care l-a răsturnat pe preşedintele Bashar al-Assad împreună cu aliaţii săi, administraţia autonomă kurdă a anunţat că adoptă steagul independenţei sirian, folosit acum la Damasc.

Soarta kurzilor sirieni, care au fost acuzaţi de „separatism” sub Assad, „rămâne incertă”, observă analistul de la Washington Mutlu Civiroglu, menţionând în acelaşi timp că, „pe teren, situaţia evoluează rapid”.

Aceşti kurzi se confruntă cu „o presiune tot mai mare din partea Turciei şi a facţiunilor aflate sub controlul acesteia”, deoarece luptători susţinuţi de Ankara au capturat, datorită ofensivei rebelilor HTS, două zone din nord, Manbij şi Tal Rifaat, pe care ei le deţineau.

Săptămâna trecută, Mazloum Abdi, şeful Forţelor Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi şi susţinute de SUA, a salutat „oportunitatea de a construi o nouă Sirie bazată pe democraţie şi justiţie, care garantează drepturile tuturor sirienilor”.

Dar mulţi locuitori din nord-est sunt îngrijoraţi de viitorul regiunii lor semi-autonome. „Facţiunile din Damasc nu îi recunosc pe kurzi”, a declarat pentru AFP Ali Darwish, un locuitor al oraşului kurd Qamishli.

„Acum vor să-şi spele imaginea în faţa comunităţii internaţionale (…) În calitate de kurzi, sperăm să putem să ne păstrăm regiunile şi să îmbunătăţim situaţia economică”, a spus bărbatul de 58 de ani, vorbind în kurdă.

SDF controlează zone mari din nord-estul Siriei, unde kurzii sirieni au instaurat o administraţie semi-autonomă. Aliaţi ai Occidentului în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), aceştia sunt consideraţi de Turcia ca fiind o ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasificat de Ankara ca organizaţie teroristă.

Joi, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că SDF sunt „esenţiale” pentru a preveni o resurgenţă a jihadiştilor SI în Siria după căderea lui Assad.

Turcia, la rândul său, a numit deja un reprezentant diplomatic în Siria, după ce a salutat preluarea puterii de către HTS. Acesta din urmă spune că a renunţat la fundamentele originilor sale, când grupul se numea Jabhat al-Nusra şi a jurat credinţă al-Qaeda.

„Kurzii sirieni se confruntă cu mai multe provocări importante, dintre care cea mai presantă este ostilitatea permanentă a Turciei faţă de ei”, spune analistul Mutlu Civiroglu.

Din 2016, Turcia a organizat numeroase operaţiuni împotriva SDF.

Luptătorii noilor autorităţi siriene au cucerit oraşul estic Deir Ezzor, care a intrat pentru scurt timp sub controlul SDF după retragerea trupelor fostului regim şi aliaţilor lor susţinuţi de Iran.

„Toate atacurile şi ameninţările turce împotriva kurzilor au ca scop direct sau indirect subminarea autonomiei kurde şi extinderea controlului turc în nordul Siriei”, a subliniat Civiroglu.

Noii lideri sirieni au spus în repetate rânduri că minorităţile vor fi protejate, dar fără a-i menţiona explicit pe kurzi.

În Qamishli, locuitorii au declarat pentru AFP că salută înlăturarea lui Assad, dar rămân îngrijoraţi.

Kurzii, cea mai mare minoritate etnică din Siria, vor un „stat democratic care să respecte drepturile şi religia tuturor”, a declarat Khorshed Abo Rasho, în vârstă de 68 de ani. „Vrem un stat federal, nu o dictatură”, a adăugat el.

Avocatul Fahd Dawoud, în vârstă de 44 de ani, este mai optimist. „Sperăm că noul guvern îi va reprezenta pe toţi sirienii şi nu va exclude niciun partid”, a spus el.