La 10 ani de la atentatele jihadiste din Paris, publicaţia satirică Charlie Hebdo nu şi-a pierdut „cheful de râs”. Într-un număr special care urmează să fie publicat marţi îşi propune „să râdă de Dumnezeu” prin intermediul a aproximativ 40 de caricaturi

„Cheful de râs nu va dispărea niciodată!”, dă asigurări publicaţia satirică Charlie Hebdo, la 10 ani de la atacul jihadist care i-a decimat redacţia, într-un număr special care urmează să fie publicat marţi şi în care îşi propune „să râdă de Dumnezeu” prin intermediul a aproximativ 40 de caricaturi, informează luni agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

În acest număr special pe care AFP l-a consultat luni, revista satirică se autointitulează „indestructibilă”. Charlie Hebdo publică pe prima pagină o ilustraţie cu un cititor care este aşezat pe o puşcă de asalt şi care citeşte cu încântare acest Charlie „istoric” de 32 de pagini, care include, de asemenea, patru pagini de caricaturi despre Dumnezeu trimise de caricaturişti din întreaga lume.

„Satira are o virtute care ne-a ajutat să trecem prin aceşti ani tragici: optimismul. Dacă avem chef de râs este pentru că avem chef de viaţă. Râsul, ironia, caricatura sunt manifestări ale optimismului. Orice s-ar întâmpla, fie că este dramatic sau fericit, cheful de râs nu va dispărea niciodată”, subliniază Riss, directorul publicaţiei, în editorialul care analizează ultimii 10 ani marcaţi, potrivit acestuia, de o „situaţie geopolitică” ce s-a „înrăutăţit”.

„Astăzi, valorile Charlie Hebdo, precum umorul, satira, libertatea de exprimare, ecologia, secularismul, feminismul pentru a numi doar câteva, nu au fost nicicând puse atât de mult sub semnul întrebării (…) Poate pentru că însăşi democraţia este cea care este ameninţată de forţe obscurantiste reînnoite”, afirmă el.

La 7 ianuarie 2015, 12 oameni au fost ucişi în atacul comis de fraţii Kouachi, doi francezi care au jurat credinţă reţelei teroriste Al Qaida.
Printre aceştia, opt membri ai redacţiei: caricaturiştii Cabu, Charb, Honore, Tignous şi Wolinski, psihanalista Elsa Cayat, economistul Bernard Maris şi corectorul Mustapha Ourrad.

Charlie devenise ţinta ameninţărilor jihadiste de la publicarea caricaturii cu profetul Mahomed în 2006.

Atacul din 2015 a stârnit emoţie în întreaga lume şi a dat naştere unui slogan de sprijin: „Je suis Charlie”.

Pe 11 ianuarie 2015, la demonstraţii au participat aproape patru milioane de oameni din întreaga Franţă, iar la procesiunea pariziană au asistat mulţi şefi de stat şi de guvern străini.

Zece ani mai târziu, comemorările organizate marţi se vor desfăşura în prezenţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, a mai multor miniştri şi a primăriţei Parisului, Anne Hidalgo.

Manifestările vor începe la ora locală 11:30 (10:30 GMT) în arondismentul 11 din Paris, unde Charlie Hebdo îşi avea sediul în 2015, şi vor continua pe bulevardul Richard Lenoir, unde poliţistul Ahmed Merabet a fost împuşcat. Comemorările se vor încheia la ora 13:10 (12:10 GMT) cu un omagiu adus victimelor magazinului Hypercasher Porte de Vincennes: patru oameni de religie iudaică au fost ucise acolo la 9 ianuarie 2015.

În numărul său special, Charlie Hebdo publică o serie de caricaturi cu tema #SăRâdemdeDumnezeu. Săptămânalul, care a avut mereu o abordare anticlericală, a lansat la sfârşitul anului 2024 un concurs internaţional adresat caricaturiştilor de presă, pe care i-a invitat „să-şi ilustreze furia împotriva influenţei tuturor religiilor asupra libertăţilor voastre”.

Dintre cele 350 de desene primite, aproape 40, „cele mai eficiente şi reuşite”, au fost publicate.

Printre aceste desene, o mamă şi copilul ei rătăcesc printr-un peisaj în ruine şi îşi spun că „un Dumnezeu, mai treacă meargă, dar trei sunt o invitaţie la belele”, un Hristos pe cruce îşi face un selfie, iar un caricaturist se întreabă dacă desenează” un tip care desenează un tip care îl desenează pe Mohammed, aşa este în regulă?”.

Ziarul publică totodată rezultatele unui studiu al institutului Ifop pentru Fundaţia Jean-Jaures, realizat în iunie 2024, care indică faptul că 76% dintre francezi consideră că „libertatea de exprimare este un drept fundamental” şi că „libertatea caricaturii face parte din aceasta. 62% dintre respondenţi spun că sunt în favoarea „dreptului de a critica în mod scandalos o credinţă, un simbol sau o dogmă religioasă”.

Acest sondaj a fost realizat prin chestionar online autoadministrat în perioada 31 mai – 1 iunie pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentative pentru populaţia franceză de 18 ani şi peste.