La 100 de ani, Kissinger este celebrat de elitele americane, în timp ce criticii săi se declară uimiți că a reușit să scape nepedepsit pentru acțiunile sale

Henry Kissinger, al cărui nume este sinonim cu diplomația americană, împlinește sâmbătă 100 de ani, sărbătorit de elita americană, în timp ce alții se plâng că nemilosul Războinic Rece a reușit să scape fără a fi niciodată tras la răspundere, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com.

• Citește și ”Tatăl meu, Henry Kissinger, împlinește 100 de ani. Acesta este ghidul său pentru longevitate”.

De la deschiderea ușii către China comunistă, la pregătirea unui final al Războiului din Vietnam și la sprijinirea fără menajamente a dictatorilor antisovietici, Kissinger a exercitat o influență cum puțini au făcut-o înainte sau după el, fiind atât diplomat de top, cât și consilier de securitate al președinților Richard Nixon și Gerald Ford.

Un vizionar pentru unii, un „criminal de război” pentru alții, „înțeleptul” cu silueta curbată, dar încă recognoscibil după ochelarii săi negri și groși, rămâne activ.

Marți, fostul șef al diplomației americane a participat la un omagiu pentru împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa la foarte selectul Economic Club din New York, suflând în lumânările unui tort de ciocolată.

Aparițiile sale publice au devenit rare de-a lungul anilor și, de cele mai multe ori, prin videoconferință, cum a fost cazul la Davos în ianuarie anul trecut, dar pentru cel care și-a pus amprenta asupra politicii externe americane în a doua jumătate a secolului XX, această longevitate este excepțională.

Iar din birourile sale din New York și de la firma sa de consultanță Kissinger Associates, el își păstrează o aură relativă în rândul elitelor de la Washington și din străinătate, inclusiv al democraților, precum fostul secretar de stat Hillary Clinton, care a declarat odată că „s-a bazat pe sfaturile” „prietenului” său.

Realpolitik

Jucător-cheie în diplomația mondială în timpul Războiului Rece, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace a inițiat apropierea de Moscova și Beijing în anii 1970 cu o viziune pragmatică asupra lumii, un fel de „Realpolitik” în stil american.

Semn că viziunea sa asupra lumii nu s-a schimbat aproape deloc, el le-a spus marți invitaților săi că Statele Unite au datoria de a-și apăra „interesele vitale”.

„Trebuie să fim întotdeauna mai puternici pentru a rezista oricărei presiuni”, a spus el.

Sau cu privire la războiul din Ucraina, când a pledat pentru o încetare a focului. „Am ajuns la un punct în care ne-am îndeplinit obiectivul strategic. Încercarea militară a Rusiei de a absorbi Ucraina a eșuat”.

Dar imaginea omului cu vocea gravă și accentul puternic moștenit de la originile sale germane rămâne pătată și legată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, cum ar fi susținerea loviturii de stat din 1973 din Chile sau invazia din Timorul de Est în 1975 și, bineînțeles, Vietnamul.

„Nu am nicio îndoială că politicile sale au provocat sute de mii de morți și au distrus democrația în multe țări”, spune Reed Kalman Brody, un avocat specializat în drepturile omului.

„Sunt uimit că a scăpat nepedepsit”, a adăugat el.

Bombardamente

De fapt, el nu a fost niciodată adus în fața justiției, o plângere fiind respinsă în 2004.

Într-o investigație publicată miercuri, The Intercept, un site de jurnalism de investigație, susține, pe baza unor documente de arhivă ale Pentagonului și a mărturiilor unor supraviețuitori, că campania de bombardamente americane în Cambodgia între 1969 și 1973, al cărei arhitect a fost Henry Kissinger, a fost subestimată în mod grosolan, provocând moartea a mult mai multor civili decât s-a recunoscut anterior.

Istoricul Muntassir Mamoon de la Universitatea din Dhaka subliniază că Kissinger „a sprijinit în mod activ genocidul din Bangladesh” în 1971.

„Nu văd niciun motiv pentru a-l lăuda pe Kissinger”, spune el, adăugând că opiniile sale au fost împărtășite în multe țări, inclusiv în Vietnam.

„Ironia este că ne amintim că a făcut pace, dar uităm tot ce a făcut pentru a prelungi războiul, nu doar în Vietnam, ci și în Cambodgia și Laos”, adaugă istoricul Carolyn Eisenberg, de la Universitatea Hofstra din Statele Unite.

De asemenea, Eisenberg a minimalizat imaginea publică a lui Kissinger ca fiind „un geniu machiavelic”, spunând că transcrierile au arătat cum premierul chinez Zhou Enlai l-a manipulat prin lingușire.

„Zhou Enlai știe că tipul ăsta are o mare problemă de ego”, a spus ea.

Detensionarea cu China și Rusia

Tânărul evreu german Heinz Alfred Kissinger s-a născut la 27 mai 1923 la Fürth, în Bavaria. La vârsta de 15 ani a fugit în Statele Unite împreună cu familia sa, înainte de a deveni cetățean american naturalizat la vârsta de 20 de ani.

Fiu al unui învățător, a intrat în serviciul de contraspionaj militar și în armata americană înainte de a începe studii strălucite la Harvard, unde a și predat.

S-a impus ca imagine a diplomației mondiale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969, în calitate de consilier pentru securitate națională, apoi de secretar de stat – a deținut ambele funcții între 1973 și 1975 și a rămas maestru al diplomației sub conducerea lui Gerald Ford până în 1977.

Atunci a inițiat detensionarea relațiilor cu Uniunea Sovietică și dezghețarea relațiilor cu China lui Mao, în timpul unor călătorii secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing în 1972.

De asemenea, a purtat negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam, tot în cel mai mare secret și în același timp cu bombardarea orașului Hanoi.

Semnarea unei încetări a focului i-a adus Premiul Nobel pentru Pace împreună cu nord-vietnamezii în 1973, unul dintre cele mai controversate din istoria Premiului Nobel.