La câteva zile de la preluarea președinției UE, România este reflectată în presa internațională prin acțiunile ”antidemocratice” ale ”guvernului corupților” manevrat de ”stăpânul din umbră”, Liviu Dragnea

În primele zile de la preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, marile publicații internaționale au dedicat spații mediatice ample țării noastre, pe care au reflectat-o însă prin prisma acțiunilor ”antidemocratice” ale coaliției PSD-ALDE aflate la guvernare, referirile negative menționându-l în special pe Liviu Dragnea – ”stăpânul din umbră care întoarce statul de drept cu 30 de ani în urmă”, care conduce țara precum o ”feudă” și care patronează de fapt ”guvernul corupților”.

Aceste articole apărute în ultimele zile în cele mai prestigioase ziare internaționale, precum Financial Times, Der Spiegel, New York Times, Frankfurter Allgemeine Zeitung sau Neue Zurcher Zeitung, vin în siajul schimbării radicale a imaginii României în presa occidentală în urma ofensivei PSD împotriva justiției, a comportamentului lui Liviu Dragnea, conducătorul de facto al guvernului și a discursului anti-occidental tot mai pronunțat în cei doi ani de la preluarea puterii de către actuala coaliție PSD-ALDE.

Pe 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun și cu puțin înainte de preluarea efectivă a președinției Consiliului Uniunii Europene, una dintre cele mai mari publicații germane, Der Spiegel, făcea o radiografie dură a României, țara unde Dragnea e ”stăpânul din umbră care întoarce statul de drept cu 30 de ani în urmă”, iar Iohannis e ”regele fără țară”.

”România se află în mijlocul unei crize de stat și Bucureștiul preia începând cu ianuarie președenția rotativă a UE, în timp ce mai mulți politicieni condamnați pentru corupție plănuiesc să-și legifereze propria grațiere”, scria Der Spiegel în radiografia extremă de dură făcută țării noastre. Publicația germană îl descrie pe Liviu Dragnea drept ”stăpânul din umbră al României”, care ”întoarce statul de drept cu 30 de ani înapoi, la momentul căderii lui Nicolae Ceaușescu”, în timp ce Iohannis e descris, prin ochii diplomaților străini din București ca ”un rege fără țară”, căruia îi lipsesc ”susținerea clasei politice și curajul să blocheze guvernul”.

”Președintele Klaus Iohannis pare lipsit de putere în fața lui Liviu Dragnea, stăpânul din umbră al țării”, a mai scris săptămânalul german.

Articolul amintește de faptul că Tăriceanu este subiectul unei anchete penale pentru luare de mită, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, e condamnat definitiv pentru manipularea referendumului din 2012, iar premierul Viorica Dăncilă e cunoscută pe scena diplomatică pentru gafele ei (detalii aici).

Cu două zile înainte de 1 ianuarie, agenția de presă germană DPA (Deutsche Presse-Agentur) transmitea o declarație a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, făcută publicației Welt am Sonntag, care își manifesta îndoiala că guvernul de la Bucureşti înţelege pe deplin ce înseamnă să conducă blocul comunitar timp de şase luni.

România este “din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită” pentru misiunea de şase luni, a spus Juncker. “Dar cred că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”, a adăugat el.

“Acţiunea prudentă necesită o disponibilitate de a-i asculta pe alţii şi o dorinţă puternică de a pune deoparte propriile preocupări ale cuiva”, a mai afirmat Juncker, precizând că unii au îndoieli că situaţia se prezintă astfel în cazul României. De asemenea, șeful Comisiei Europene, a subliniat că disputa politică internă a României înseamnă că ţara ar putea să nu pară o entitate unită pe scena europeană.

Pe 31 decembrie, prestigiosul cotidian american de circulație internațională New York Times titra: ”România, luptând cu Uniunea Europeană, se pregăteşte să o conducă într-un moment crucial”.

România se află în coliziune cu Uniunea Europeană chiar în momentul în care se pregăteşte să preia preşedinţia Consiliului UE. Guvernul de la Bucureşti merge mai departe cu schimbări aduse sistemului judiciar care au fost criticate aspru de Bruxelles, iar oficialii români de rang apără aceste decizii prin amplificarea limbajului eurosceptic, avertizau jurnaliștii americani.

Guvernul de stânga s-a implicat cu hotărâre în afectarea independenței justiției, iar acum ia în considerare acordarea amnistiei pentru persoanele condamnate pentru corupţie. Săptămâna trecută, ministrul român al Justiției a cerut oficial revocarea procurorului general, un critic deschis al mișcărilor guvernamentale, mai nota articolul.

În editorial este precizat că Uniunea Europeană a criticat dur reformele justiţiei, iar drept răspuns Liviu Dragnea, liderul PSD, a acuzat blocul comunitar de tratament „discriminatoriu“ și a afirmat că „România nu va mai accepta să fie tratată ca o ţară de mâna a doua”. Jurnaliștii americani au evidențiat și reacția premierului Viorica Dăncilă, aflată în siajul șefului său de partid, care a spus că guvernul pe care îl conduce a fost mustrat doar „pentru că suntem o țară din Europa de Est“ (detalii aici).

Pe 3 ianuarie, o altă mare publicație germană, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), nota într-o analiză dedicată României, că acţiunile Guvernului de la București se învârt de doi ani, sub camuflajul unei „reforme a justiţiei”, în jurul ţelului de a proteja politicieni de vârf din propriile rânduri, ferindu-i de închisoare pentru corupţie. ”Dacă va reuşi să-şi impună întreaga agendă, din statul de drept nu va mai rămâne în România decât o ruină”, nota Reinhard Veser, comentator FAZ.

”Guvernul român atacă prin demontarea statului de drept şi retorica sa tot mai sălbatică fundamentele democraţiei. Într-o parte importantă a societăţii româneşti aceasta provoacă proteste vehemente. Dar ca şi guvernele din Polonia şi Ungaria, aflate de mai mult timp pe un drum asemănător, guvernul de la Bucureşti este rezultatul unor alegeri libere. Victoria formaţiunii de guvernământ PSD, social-democrate doar cu numele, se alimentează din surse asemănătoare cu cele ale mişcărilor populiste din vestul Europei, doar că discrepanţele sociale sunt şi mai accentuate în România (şi pretutindeni în Europa de Est)”, se mai arată în analiza FAZ (detalii aici).

Tot zilele trecute, cotidianul britanic Financial Times (FT) punea reflectorul pe liderul PSD, scriind că ”oricine se teme că România este pe punctul de a deveni feuda lui Liviu Dragnea, cel mai puternic politician al țării în acest moment, va găsi suficiente dovezi în orașul său natal Alexandria, care să le confirme temerile”.

Apoi, jurnaliștii britanici continuau: ”Vila imensă a lui Dragnea, cu teren de tenis și piscină, se ridică în centrul orașului, capitala uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României. La câțiva pași distanță se află sediul agenției județene care a fost condusă de fosta soție a lui Dragnea, Bombonica, și care a adus bunăstare familiei, potrivit DNA: în iunie, Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate în închisoare pentru că a abuzat de puterea sa ca șef al Consiliului Județean, pentru a asigura locuri de muncă în agenție pentru doi angajați ai partidului său PSD. După condamnare, Dragnea a făcut recurs. În partea cealaltă a orașului, într-un complex pe care nu se află nicio siglă, este sediul companiei de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA susțin că Tel Drum a fost un vehicul prin care Dragnea și-a îmbogățit familia, dar și o serie de oameni de afaceri locali. Aceștia susțin că o parte din fraudă constă în umflarea numărului de kilometri de drum pe care compania i-a construit. Olaf, agenția de audit a UE, susține că marcatorii de kilometru au fost amplasați la o distanță de doar 800 de metri. Dragnea neagă acuzațiile”.

”Într-una dintre cele mai sărace regiuni ale României, conacul lui Liviu Dragnea este un monument al culturii imunității”, mai notează FT.

Pe 3 ianuarie, cel mai mare ziar elvețian, Neue Zurcher Zeitung, titra: ”Guvernul corupților prezidează Consiliul UE”.

”România preia conducerea Consiliului UE, deși țara este ocupată cu probleme interne de lupte de putere. Statul de drept este amenințat și sabotat din cauza intereselor grupului de corupți aflat la putere”, nota jurnalistul Volker Pabst.

Apoi, ziaristul elvețian remarca: ”De la alegerile Parlamentare din decembrie 2016, coaliția formată din ex-comuniștii social-democrați (PSD) și liberali (ALDE) a schimbat trei premieri și în jur de 70 de miniștri. Schimbările dese de miniștri sunt în primul rând rezultatul luptelor de putere din PSD, care este condus cu mână de fier de Liviu Dragnea. Dragnea este de departe cel mai puternic politician din țară, dar nu poate ocupa funcții executive din prima linie datorită unei condamnări penale definitive. Prin membrii cabinetului, pe care îi controlează, reușește să influențeze politica guvernamentală. Și pe prim-ministrul Viorica Dăncilă mulți o văd ca pe unul din executanții lui Dragnea. Liviu Dragnea este promotorul controversatelor modificări aduse legilor Justiției și Codurilor penale, al căror pretext invocat este eficientizarea sistemului judiciar. În realitate însă, aceste modificări duc la slăbirea celei de a treia puteri din stat, la împiedicarea urmăririi penale și, în special, la blocarea luptei anticorupție și la subordonarea politică a justiției” (detalii aici).

Foto: Colaj cu articole despre România apărute în presa internațională / Sursa: Pagina de Facebook a europarlamentarului Siegfried Mureșan