La judecata votului

Soarta politică a lui Liviu Dragnea depinde mai mult decât oricând de rezultatul alegerilor și de mesajul pe care scorul PSD-ALDE îl va transmite în sistem. 30 la sută reprezintă un prag psihologic. Orice procent în plus obținut de PSD înseamnă un scor bun sau foarte bun, depinde cât de mult va scoate peste. În acest scenariu, Dragnea nu doar că supraviețuiește ca lider al PSD, dar își consolidează puterea în interiorul partidului. În exterior, pentru întreg sistemul de putere, el va fi adevăratul jupân.

Dacă la un scor bun se adaugă și un eventual eșec al referendumului pentru justiție, Dragnea va spune că publicul a dat un vot de blam statului paralel și a condamnat abuzurile din justiție, refuzând să răspundă la întrebările propuse de președintele Klaus Iohannis. În situația unui scor foarte bun, cu un referendum eșuat, foarte probabil că Dragnea își va anunța în scurt timp candidatura la prezidențiale pentru a încurca și mai rău justiția.

Orice procent sub 30 la sută înseamnă un dezastru cu consecințele de rigoare. Primii care-i vor cere capul vor fi baronii din propriul partid. Un scor foarte slab va declanșa lupta internă pentru putere. Fără candidat la prezidențiale, partidul intră în degringoladă. Dacă la un scor slab al PSD se adaugă succesul referendumului și procente de peste 20% pentru USR și PNL, atunci presiunea pentru demisia lui Dragnea din fruntea partidului crește exponențial, cu fiecare procent în plus luat de opoziție.

Să nu uităm că, în urmă cu doar doi ani și jumătate, PSD câștiga alegerile cu peste 45%. Prin urmare, o cădere la 30 sau sub acest procent într-un interval atât de scurt, fără crize și șocuri economice majore, dimpotrivă, pe fondul creșterii unor salarii în sectorul bugetar, ar fi cu atât mai dramatică pentru partid.

Votul din 26 mai este, prin urmare, crucial. Un eventual succes al PSD înseamnă mai mult decât reconfirmarea liderului său prin votul popular. Întreaga retorică anti-occidentală, suveranistă și naționalistă va fi astfel validată, aprobată de electorat. Va fi, la limită, un vot împotriva Europei. Altfel spus, alegătorii decid la scrutinul de duminică în ce direcție se va îndrepta România pentru ani buni de aici încolo. Nu este doar un vot pro sau anti-Dragnea, ci mai ales pro sau anti UE, pro sau anti justiție.

Liderul PSD a înregistrat deja o mică înfrângere la ultimul termen al procesului său din 20 mai, în dosarul angajărilor fictive. Pesediștii au văzut drept un semn de slăbiciune faptul că avocații lui n-au mai reușit să obțină noi amânări și că judecătorii au anunțat că se vor pronunța pe 27 mai, a doua zi după alegeri. Inclusiv amânările repetate ale CCR pe tema completurilor de trei, contestate de Dragnea în speranța că așa ar putea scăpa de condamnare, le-au arătat pesediștilor că ceva nu merge bine și că marele lider nu reușește să le rezolve chiar pe toate.

Într-un partid de carnasieri, exemplarele din haită simt rapid atunci când masculul alfa sângerează. Așa se explică, de pildă, de ce ce unii primarii PSD au început deja jocul la două capete, promițând voturi și altora. Or, PSD contează mult la fiecare scrutin pe mobilizarea exemplară a primarilor. Orice defecțiune poate costa partidul voturi importante.

Mai sunt apoi sondajele de opinie, mai contradictorii ca niciodată. Unele dau PSD mult peste 30%, altele mult sub acest prag psihologic, chiar puțin peste 20%. Unii analiști consideră că, deși Dragnea și partidul au reușit să exaspereze publicul cu asaltul continuu la justiție și statul de drept, început chiar din prima lună de după câștigarea alegerilor, partidul nu are cum să cadă mai mult de zece procente, date fiind capacitatea mare de mobilizare electorală în teritoriu, un aparat de propagandă bine controlat plus o strategie bazată pe populism fără limite și naționalism agresiv. În plus, căderea n-ar fi de fapt atât de mare dat fiind că partidul lui Victor Ponta, Pro România, ar fi furat cam zece procente, pe fondul dezertărilor din PSD.

Alții cred că, dimpotrivă, s-a ridicat un val contestatar fără precedent în ultimii ani. Cei care văd un PSD prăbușit la alegeri susțin că partidul nu doar că a pierdut susținere în rândurile celor care l-au votat în 2016, dar că scorul slab va fi dat de supra-mobilizarea electoratului anti-PSD. Există, într-adevăr, un nivel de radicalizare sporit, vizibil cu ochiul liber. Liderii PSD nu mai pot merge nicăieri în campanie fără să fie întâmpinați de proteste, huiduieli, de reacții virulente de respingere cu care partidul nu s-a mai întâlnit până azi.

Dragnea își face campanie pe câmp sau filmează emisiuni pe furiș pentru a evita noi momente tensionate cu contestatarii săi pe care i-a întâlnit cam la orice miting organizat în țară. Foarte probabil, tot din cauza radicalizării susținătorilor opoziției, PSD a renunțat la organizarea unui mare miting la București.

Cum se vor comporta judecătorii de la Înalta Curte pe 27 mai, când ar urma să pronunțe sentința în doarul angajărilor fictive? Vor ține sau nu cont de rezultatul alegerilor? Greu de răspuns cu da sau nu. Doar sugestia că ar putea pronunța o decizie politică, și nu bazată strict pe aplicarea legii, este insultătoare pentru orice magistrat. Dar judecătorii sunt și ei oameni, iar CSM-ul, Inspecția Judiciară și Secția Specială au dovedit deja că răspund în parte sau total la comandă politică.

În concluzie, există o singură soluție pentru a scoate țara din impas: vot la referendum și prezență masivă la alegeri. Orice absență ne va costa scump pe toți ceilalți.