La Polul Nord a fost depozitată arca software-ului umanității / Cele mai importante programe informatice ale civilizației noastre au fost îngropate sub 250 de metri de gheață pentru a se păstra timp de o mie de ani

Platforma GitHub a colectat cele mai importante programe informatice ale civilizației noastre în 186 de bobine magnetice. Depozitate sub 250 de metri de gheață, lângă Banca Mondiala de Seminţe Svalbard, ne vor păstra memoria digitală timp de o mie de ani.

Dacă lumea s-ar sfârşi, din omenire ar mai rămâne ceva. Unele dintre cele mai prețioase urme ale noastre sunt păstrate sub gheața Polului Nord. Pe lângă Banca Mondială de Seminţe din insulele Svalbard, care păstrează peste un milion de eșantioane, miercuri s-a deschis banca software-ului open source, pe care se bazează astăzi civilizația noastră digitală.

Bitcoin, Linux, limbaje de computer precum Rubin și Python, sunt păstrate sub mai mulţi metri de permafrost, tot în Insulele Svalbard. Ca suport a fost ales microfilmul, capabil, potrivit creatorilor, să supraviețuiască frigului timp de o mie de ani.

În 186 de bobine, platforma de dezvoltatori GitHub – achiziţionată în 2018 de Microsoft – a depus software-ul umanității într-un seif înconjurat de pereți de oțel într-o veche mină de cărbune, aflată la o adâncime de 250 de metri, lângă banca semințelor și cea a biodiversităţii.

În total, în ciuda dificultăților cauzate de coronavirus, s-au transportat 21 de terabiți de date. Evident, arhiva comorilor IT (numită Arctic World Archive) va fi actualizată de fiecare dată când la biblioteca noastră în cod binar este adăugată o piesă importantă.

În afara utilităţii pe care ar putea s-o aibă pentru arheologii viitorului, arhiva a fost proiectată şi pentru diferite tipuri de nevoi.

De exemplu, s-ar putea ca într-o zi să trebuiască să deschidem un document pentru care nu mai este disponibil niciun program. Practic, CD-urile și hard disk-urile durează doar câteva zeci de ani.

Învechirea digitală a înghițit deja unele date culese în trecut de misiunea lunară Apollo a NASA, sau din laboratorul de cercetare nucleară CERN.

Pentru a recupera rezultatele experimentelor, într-unul dintre cazuri, a fost necesară reconstruirea unui computer care nu se mai utiliza de mult timp.

„Încetul cu încetul, codurile care sunt vitale pentru noi astăzi, devin curiozitatea istorică a zilei de mâine”, scrie GitHub în prezentarea proiectului, ”iar conținutul lor poate fi abandonat, uitat sau pierdut. În cazul unei catastrofe globale, am putea fi lipsiți de tot ceea ce am memorat în mass-media modernă. Arhivarea software-ului folosind diferite platforme ne va ajuta să asigurăm conservarea pe termen lung”.

Sursa: La Repubblica / Articol de Elena Dusi / Traducerea Cătălina Păunel (Rador)

Foto: Arctic World Archive / Sursa: Facebook