La Razon: NATO presupune că victoria lui Erdogan va întârzia intrarea Suediei

Odată spulberate definitiv iluziile în cancelariile occidentale cu privire la o victorie la alegerile din Turcia a candidatului opoziției, care și-a exprimat dorința de a întări legăturile cu UE și Statele Unite, victoria președintelui Recep Tayyip Erdogan în a doua rundă a alegerilor obligă NATO să asimileze că va trebui să continue să se ocupe de problematicul și esențialul ”verset liber” al Alianței Atlantice cel puțin în următorii cinci ani, scrie La Razon, citată de agenția Rador.

De la Stockholm începe să se asimileze ideea că negocierile cu Ankara nu se vor încheia favorabil pentru interesele suedeze până la anul și deja se lucrează la posibilitatea amânării termenului limită pentru procesul de aderare pe 4 aprilie 2024, în loc de 11 și 12 iulie la summitul de la Vilnius. Erdogan leagă deblocarea situației de extrădarea de către autoritățile suedeze a unei serii de militanți kurzi pe care Ankara îi consideră teroriști.

Între timp, președintele turc cere Statelor Unite 1,4 miliarde de dolari pe care i-a avansat pentru achiziția avioanelor de vânătoare F-35 din generația a cincea. Washingtonul a exclus Ankara din proiectul internațional F-35 Joint Strike Fighter în 2019 pentru că a considerat furnizarea de tehnologie sensibilă incompatibilă cu achiziționarea sistemului rusesc de apărare aeriană S-400.

Turcia, membru NATO important

Turcia lui Erdogan este, în același timp, un membru de frunte al NATO, a doua sa armată – și a unsprezecea din lume -, un partener-cheie al Uniunii Europene, a furnizat arme Ucrainei pentru a se apăra împotriva invaziei ruse și menține o alianță privilegiată cu Rusia lui Putin, pe care a evitat să o sancționeze împreună cu puterile occidentale – deloc surprinzător, comerțul dintre cele două țări a crescut considerabil de la începutul războiului –, precum și cu
China.

O poziție strategică din toate punctele de vedere, care o face un aliat inconfortabil, dar esențial pentru Occident. Cu siguranță în spatele dorinței sale de a adera la Uniunea Europeană, Erdogan aspiră să-și marcheze o politică externă proprie și independentă, inspirată de ideea neo-otomană, pentru, așa cum a asigurat duminica aceasta, vrea să deschidă ușa ”secolului Turciei”.

Alianța Atlantică, care continuă să lucreze contra cronometru pentru a-și consolida flancul estic, presupune că Erdogan va continua să se opună intrării Suediei în NATO în următoarele luni – ţară pe care o acuză de complicitate cu terorismul kurd, în special cu presupușii membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație considerată teroristă de Ankara, Bruxelles și Washington.

Deși aparent rigid și inflexibil în postulatele sale, Erdogan a demonstrat în cele două decenii ale sale la putere că este ghidat de o viziune pragmatică și de compromis a politicii externe. Inițial, președintele turc s-a opus aderării Finlandei – considerând, de asemenea, că guvernul acesteia său acordă protecție PKK -, deși a ajuns să cedeze. La sfârşitul lunii martie, Parlamentul turc a aprobat în unanimitate cererea Finlandei către NATO, pe care o blocase
din mai 2022.

Erdogan, în relații bune cu Rusșia și China

Și de la preocuparea NATO ajungem la entuziasmul Rusiei și Chinei… Nu întâmplător, primul mare lider internațional care l-a felicitat pe președintele turc pentru victoria sa duminică în al doilea tur al alegerilor prezidențiale a fost omologul său rus Vladimir Putin.

Liderul rus, care și-a exprimat deja public sprijinul față de liderul AKP în cel mai rău moment al campaniei electorale – o problemă de sănătate l-a ținut în pauză câteva zile – a lăudat ”independența politicii externe” a Turciei afișată de Erdogan și s-abucurat, de asemenea, de victoria acestuia la vot duminică. Mesajul lui Putin, care nu a așteptat rezultatele oficiale ale alegerilor, a fost clar: în vremuri de anxietate precum cele actuale, Moscova are nevoie de un aliat ca Ankara, un regim autocratic care se aseamănă din ce în ce mai mult cu cel rusesc şi care se află și în NATO.

”Victoria lui Erdogan la alegeri înseamnă că va continua să favorizeze Moscova la nivel internațional, să mențină legăturile economice cu Rusia și să le ofere lui Putin și oligarhilor săi căi vitale pentru eludarea sancțiunilor”, a scris Soner Cagaptay, specialistul turc în problemele Turciei, în revista ”Foreign Affairs”. ”Erdogan continuă să simtă că puterea lui este încă slabă (…) Putin știe acest lucru și va profita de asta pentru a-l atrage pe el și Ankara și mai aproape de orbita lui", conchide analistul turc.

La rândul lor, autoritățile chineze nu au ratat ocazia de a sărbători triumful aliatului lor turc. ”China își exprimă felicitările președintelui Erdogan pentru realegerea sa. Susținem Turcia pentru că a adoptat o cale de dezvoltare care este în concordanță cu condițiile sale naționale și sperăm că va continua să obțină noi realizări în dezvoltarea sa sub conducerea președintelui Erdogan”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al regimului comunist.

Beijingul ”acordă o mare importanță relațiilor sale cu Turcia”, a conchis reprezentantul chinez menționat anterior.Entuziasmul rus și chinez a fost și al liderilor Iranului și Qatarului, ceea ce a contrastat cu mesajele de felicitare tardive de la ministerele de externe occidentale.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, care și-a exprimat deja disponibilitatea de a colabora cu câștigătorul alegerilor în orice caz, a afirmat, ieri, într-un tweet că ”speră să continue să lucreze împreună ca aliați NATO pe probleme bilaterale și provocări comune globale”. La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat pe Twitter – cu un mesaj în turcă și altul în franceză – că cele două țări ”au provocări imense de înfruntat împreună”.

”Revenirea păcii în Europa, viitorul Alianței noastre euro-atlantice, Marea Mediterană. Cu președintele Erdogan, pe care îl felicit pentru realegerea sa, vom continua să mergem înainte”, a conchis președintele francez.