„Laboratorul de investigaţie suprarealistă: Bucureşti 1933-1941ˮ, expoziţie la ICR

Activitatea unui grup de creativi care au format un „laborator de investigaţie suprarealistă” în Bucureşti între anii 1933-1941 va fi prezentată într-o expoziţie la Institutul Cultural Român, transmite News.ro. Cercetarea reconstituie contextul istoric prin documente de arhivă, corespondenţă şi memorabilia, ilustrând atât legăturile grupului cu mişcarea suprarealistă internaţională, cât şi provocările cu care s-au confruntat artiştii în contextul ascensiunii extremei drepte şi a antisemitismului. Expoziţia stă mărturie pentru fenomenul continuităţii experimentelor suprarealiste în spaţiul românesc, într-un context politic socio-cultural de mari turbulenţe politice şi sociale.

În anul care marchează cea de-a 100-a aniversare a suprarealismului, Institutul Cultural Român invită publicul, în perioada 3-15 decembrie, în Sala Mare din Aleea Alexandru nr. 38 Bucureşti, la expoziţia „Laboratorul de investigaţie suprarealistă: Bucureşti 1933-1941”, curatoriată de Cosmin Năsui.

Marţi, 10 decembrie, începând cu ora 18.30, va avea loc un tur ghidat susţinut de Cosmin Nasui, care va aduce în prim-plan o verigă esenţială în evoluţia şi continuitatea suprarealismului din România interbelică. Sub îndrumarea lui Victor Brauner, proaspăt reîntors de la Paris în anul 1935 şi membru al cercului lui André Breton, tineri artişti precum Hedda Sterne, Théodore Brauner, Medi Wechsler Dinu şi Jules Perahim au creat, în atelierul Heddei din strada Teodor Ştefănescu nr. 6, un impresionant corpus de lucrări: 389 de experimente vizuale realizate prin tehnica „Cadavre(s) Délicieuxˮ, 25 de experimente literare şi opt piese de teatru suprarealist. Expoziţia, unul dintre rezultatele unei cercetări de istoria artei începute în 2014, reconstituie pentru prima dată istoria acestui laborator artistic, denumit astfel de poetul Gheorghe Dinu (alias Stephan Roll) şi care reprezintă veriga lipsă între cele două valuri ale suprarealismului românesc.

„Un joc-miracol, de halucinante surprizeˮ – aşa descria poetul Gheorghe Dinu / Stephan Roll experimentele artistice care au avut loc în atelierul artistei Hedda Sterne din Bucureşti, între anii 1933-1941. Denumit astfel de poetul Stephan Roll, „Laboratorul de investigaţie suprarealistăˮ a reprezentat un nucleu artistic informal care a activat în Bucureşti între anii 1933-1941, reunind artişti precum Hedda Sterne, Victor Brauner, Théodore Brauner, Medi Wechsler Dinu şi Jules Perahim. Grupul s-a format în contextul dezintegrării cercului din jurul revistei „unuˮ şi a fost puternic influenţat de prezenţa lui Victor Brauner în Bucureşti, între 1935-1938.

Cercetarea literară apreciază că suprarealismul a cunoscut în România două valuri. Primul val s-a aglutinat în jurul unor reviste precum „unu” (cu apariţie între aprilie 1928 şi decembrie 1932), cu sateliţi precum „Alge” (1930-1933), „Muci” (1932) sau „Viaţa imediată” (1933). O parte a membrilor „Alge”, „Muci” se vor regăsi în Grupul suprarealist român „Infra-noir” (activ între 1941-1948), considerat de istoricii literari ca reprezentând al doilea val.

Formula aceasta de laborator satelitar reprezintă veriga lipsă dintre cele două valuri, acoperind deci perioada 1933-1941 şi stă mărturie pentru dinamica continuităţii experimentelor suprarealiste în spaţiul românesc, într-un context politic socio-cultural de mari turbulenţe politice şi sociale. Membrii grupului, majoritatea foarte tineri la acea vreme, cu vârste între 18 şi 25 de ani, au dezvoltat o abordare specială a suprarealismului, concentrându-se pe cercetarea intuitivă a subconştientului şi pe destructurarea textului şi a imaginii, mai degrabă decât pe un program teoretic asumat. Deşi una dintre caracteristicile suprarealismului este considerată a fi opera colectivă, cercetarea istorică asupra manifestărilor suprarealismului din Bucureştiul interbelic s-a concentrat mai ales pe contribuţiile şi participările individuale la acest fenomen socio-cultural.

Expoziţia, unul dintre rezultatele unei cercetări începute în 2014, dezvăluie pentru prima dată publicului larg o selecţie dintr-o colecţie impresionantă de 389 de lucrări vizuale create prin tehnica „Cadavre(s) Délicieux”, 25 de experimente literare şi opt piese de teatru suprarealist, majoritatea necunoscute până acum.

„Un alt laborator de investigaţie surealistă este cel denumit «Cadavres exquises», creaţie de elaborare criptică a mai multor pictori care începeau să deseneze ce credeau, îndoiau hîrtia şi o treceau următorului, care nu ştia ce subiect pornise predecesorul său. Şi aşa mai departe. Cînd hîrtia pliată era desfăcută şi putea fi văzut desenul în întregimea lui, ceea ce surprindea era faptul că, deşi elaborat «cu ochii închişi», avea o coerenţă, de parcă o mînă singură le condusese pe toate celelalte. Un joc-miracol. De halucinante surprize, de desen automat. Se jucau Victor Brauner, Hedda Stern, Medi Dinu, Teodor Brauner. Din aceste «jucării» mai păstrez destul de multe şi-mi verific senzaţiile de la prima lor vedere, cînd se executau. Acelaşi joc era exercitat în scris de Gellu Naum şi Virgil Teodorescu, publicat într-o cărţulie, Saşa Pană a făcut «hîrtii lipite», cele adunate acum în caietul lui de colaje. Şi iar bine a făcut acest vistiernic al documentelor unei epoci de tunete şi de cascadori ai inovaţiei, ai protestului deschizător de lumini noi – fortuita întîlnire a două realităţi.” (sursa Ştefan Roll, „Saşa Pană: «Atentat la bunele moravuri»”, „Contemporanul” nr. 21, 21.05.1971, p. 7)

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 3-15 decembrie 2024, în Sala Mare a Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, de luni până duminică, între orele 10.00 – 19.00.