Lanțul tragediilor din București: În ultimii 17 ani, câinii au omorât trei persoane: un cetăţean japonez 68 ani, un băiețel de patru ani și o femeie care făcea jogging

Din 2013, de la ultimul atac ucigaş al maidanezilor care a avut loc pe teritoriul Capitalei, atunci când micuţul Ionuţ Anghel în vârstă de patru ani a fost sfâşiat de mai mulţi câini fără stăpân şi până sâmbăta trecută, atunci când Ana Oroş a fost omorâtă tot de maidanezi, trăiam cu toţii cu impresia că această problemă ţine de istoria neagră a Bucureştiului. Percepţia opiniei publice era că autorităţile şi-au făcut treabă în cele din urmă, că hingherii veghează la menţinerea situaţiei sub control şi că totul este în regulă. Atacurile sporadice ale patrupezilor din toţi aceşti ani ar fi trebuit să ne dea de gândit. Atât cetăţenilor, dar mai ales autorităţilor care s-au culcat pe o ureche.

În 2006, ştirea care anunţa că japonezul Hajime Hori a murit după e a fost muşcat de un maidanez în plin centrul Bucureştiului făcea înconjurul lumii. Hajime Hori, fost presedinte al unei mari corporatii nipone si omul care a pus pe picioare fabrica de rulmenti din Alexandria, a sfarsit tragic in timp ce iesea din scara blocului situat în Piaţa Victoriei din apropierea Guvernului.

Un incident care a avut loc după ce cu un în an în urmă, Primăria Capitalei cheltuise peste 20 miliarde de lei pe maidanezii din Bucuresti. Se estima atunci că numarul acestora ajungea la 60.000. Numai sterilizarea unui caine costa aproape 1,5 milioane de lei, adica jumatate din salariul lunar al unui angajat de la Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA).

În lipsa primarului Adriean Videanu, viceprimarul Răzvan Murgeanu anunţa atunci măsuri radicale pentru strângerea câinilor vagabonzi. „Vom strânge de urgenta toti maidanezii, reducem timpul de cazare si inasprim conditiile pentru incredintarea cainilor. In plus, amenda pentru cei care lasă animalele nesupravegheate va fi de 20 de milioane lei”, a declarat viceprimarul Murgeanu.

Anii au trecut şi nimic nu s-a întâmplat. În 2013, maidanezii au făcut o altă victimă: Ionuţ Anghel, în vârstă de doar patru ani. Băieţelul a fost sfâşiat de nişte maidanezi care îşi făceau veacul pe un teren privat din apropierea Parcului Tei din Capitală. De curând, potrivit hotnews.ro, familia lui Ionuț a reușit să obțină condamnarea definitivă la 3 ani de închisoare cu executare a proprietarului terenului pe care se aflau câinii, dar și despăgubiri de 2,4 milioane de euro.

Tragedia din Parcul Tei a declanşat reacţii vehemente în rândul opiniei publice. Sute de oameni au ieşit în stradă în toată ţara şi au cerut eliminarea câinilor fără stăpân de pe străzi. La câteva zile după incident, Primarul Capitalei Sorin Oprescu anunţa printre lacrimi că va organiza un referendum local pe tema eutasanierii maidanezilor.

„Ce să le spun, doamnă, vorbe? Nu m-am căţărat niciodată pe durerea cuiva. Îi iubesc cum iubesc şi cetăţenii Bucureştiului, ce să le spun? Am trei nepoţi, ar putea fi unul dintre ei, ce să le spun? Iertaţi-ne?”, declara Sorin Oprescu – primarul Capitalei când a fost întrebat ce transmite familiei lui Ionuţ.

Acesta este şi momentul în care fostul preşedinte al României Traian Băsescu cere Parlamentului să adopte o legea care să permită eutanasierea câinilor maidanezi.

„Zilele trecute, un copil a murit. Fac un apel la Guvern, pentru că administrațiile locale sunt cu mâinile blocate de legislația în vigoare, să emită o ordonanță de urgență prin care să stabilească un termen scurt sau rezonabil în care iubitorii de câini să ia maidanezii acasă. Să-i țină în țarcul lor. După care, cei care nu au fost adoptați de iubitorii de câini să fie imediat eutanasiați.”, declara fostul preşedinte Traian Băsescu.

Gestul a fost taxat de actriţa franceză Brigitte Bardot care a denunţat „politica dictatorială a preşedintelui”, catalogându-l „un tiran care nu se gândeşte decât să ucidă”, după ce Parlamentul României a adoptat legea care permite eutanasierea câinilor maidanezi: „Acest tiran nu se gândeşte decât să ucidă şi condamn politica sa dictatorială, nedemnă de un stat membru al Uniunii Europene. S-o crede pe vremea lui Ceauşescu!”, a declarat Bardot într-un interviu acordat Agenţiei France-Presse, reamintind că, „în anul 2000, Traian Băsescu a contribuit la eşecul programului de sterilizare a câinilor din Bucureşti”.

În 1986, când începea febra demolărilor în Capitală, lăsând, implicit, numeroși câini de curte pe străzi, numărul de persoane mușcate creștea de la aproximativ 3.000 la 10.000. Punctul critic a fost atins în anul 2000, când peste 20.000 de persoane s-au prezentat la Centrul Antirabic. A urmat campania de eutanasiere a primarului de atunci, Traian Băsescu, moment în care numărul de mușcături a scăzut.

Timpul a trecut şi problema câinilor fără stăpân a rămas nerezolvată. La 10 ani de la cel de al doilea atac ucigaş al maidanezilor, Ana Oroş şi-a pierdut viaţa după ce a fost sfaşiată în timp ce alerga în proximitatea Lacului Morii din Sectorul 6. Cu un an înainte, femeia a mai fost la un pas de a-şi pierde viaţa. Nu departe de zona în care şi-a găsit sfârşitul, fusese atacată de nu mai puţin de 20 câini.

Trei documente intrate în posesia G4Media arată că Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a înștiințat Poliția Locală Sector 6 de trei ori în două săptămâni cu privire la agresivitatea câinilor fără stăpân din zona Lacul Morii, unde sâmbătă a fost ucisă femeia care se afla la alergat.

Primarul Ciprian Ciucu a recunoscut schimbul de adrese duminică, între Autoritatea Animalelor și polițiile locale, după documentele publicate de G4Media conform cărora Poliția Locală S6 fusese somată de ASPA privind pericolul câinilor din zona Lacul Morii încă din luna septembrie. Ciucu numește corespondența dintre instituții drept „schimb de adrese kafkanian” și adrese cu care „își acoperă incompetența”: „Nu mă spăl pe mâini! Am demarat deja propria anchetă internă la Poliţia Locală (…) În paralel, să fie evaluată activitatea ASPA (…) Voi reveni cu o dare se seamă”, sunt câteva dintre mesajele transmise de edil.

PSD a solicitat o anchetă extinsă pentru stabilirea și sancționarea celor responsabili de moartea femeii ucise de câini în zona Parcului Morii din București. Potrivit comunicatului, aceste investigații trebuie demarate atât la nivelul departamentelor de specialitate din Primăria Municipiului București și din Primăria Sectorului 6, cât și la nivelul conducerii celor două instituții. PSD îi acuză pe cei doi edili, Nicușor Dan și Ciprian Ciucu, ambii susținuți de PNL că „prin indiferența și inactivitatea lor, au permis producerea acestei tragedii”.

La câteva zile după moartea femeii, reacţionează şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan. Într-o postare pe Facebook făcută luni, acesta spune că îi pare rău că Ana Oros a murit într-un mod atât de tragic: „Condoleanțe familiei și prietenilor săi. Am discutat ieri și azi cu persoanele implicate. Este o responsabilitate comună a mai multor instituții, unele în subordinea PMB. Refuz să intru însă în jocul incriminării și acuzațiilor politice. Am cerut Corpului de Control al Primarului să prezinte un raport cu deficiențele fiecărei instituții, iar cine a greșit va plăti. Mai important, cu ce trebuie sa facă fiecare instituție pentru ca astfel de drame să nu se mai repete”.

Prin urmare, moartea femeii ucise de maidanezi a fost transformată într-un război politic, în care responsabilii încearcă din răsputeri să îşi paseze vina. Primăria Sectorului 6, pe teritoriul căreia a avut loc incidentul, spune că ca Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din subordinea primăriei Capitalei ar fi trebuit să strângă din timp maidanezii, aceasta din urmă susţine că nu a fost sesizată şi că nu pot interveni în unele situaţii fără ajutorul poliţiştilor locali sau naţionali ş.a.m.d.

În cele din urmă, după ce maidanezii Capitalei au ucis trei persoane din cauza iresponsabilităţii autorităţilor, după ce animalele s-au înmulţit necontrolat şi au ajuns din nou pe stradă cu girul tacit al primăriilor şi ong-urilor, totul culminează cu un comunicat al Coaliţiei pentru Protecţia Animalelor formată din câteva zeci de ong-uri care face apel la calm pentru protejarea celui „mai bun prieten al omului”.

„Câinele este cel mai bun prieten al omului, prin serviciu, sprijin emoțional, terapie pentru diagnostice precum autism sau pentru copii care mărturisesc abuzuri în tribunale, câinii au capabulități care depășesc orice tehnologie și sunt o resursă pentru societate, care trebuie integrată și valorificată în mod corect. Tragediile sunt exclusiv consecința violenței împotriva animalelor și a condițiilor lor de viață din România, majoritatea câinilor fără stăpân fiind timizi, speriați și traumatizați în urma întâlnirilor frecvente cu violența nejustificată.”