”Lasagna instituțională”. Critici dure pentru eșecul autorităților belgiene de a-l opri pe teroristul islamist care a ucis doi suedezi, deși era cunoscut ca radicalizat de 7 ani

Oficialii belgieni știau totul despre Abdesalem Lassoued, autorul atacului terorist de luni din Bruxelles soldat cu doi moți, dar nu l-au putut opri. Profilul atacatorului tunisian aruncă o lumină asupra eșecurilor de securitate ale Belgiei, arată o analiză Politico.

Atacatorul – care a ucis doi fani suedezi de fotbal luni seara – era în atenția autorităților încă din 2016 din cauza presupuselor sale legături jihadiste, au recunoscut marți oficialii belgieni.

Politico arată că una dintre cauzele eșecului este arhitectura politică a Belgiei cu mai multe niveluri – numită adesea „lasagna instituțională”, care o împiedică să facă față în mod eficient amenințărilor la adresa securității. Dan Alexe a explicat într-o analiză pentru G4Media că doar în Bruxelles sunt 19 entități administrative (communes) care au o autonomie de tip cvazi-medieval, fiecare comună având poliția ei, urbanismul ei, impozite locale și particularități folclorice. Felul haotic în care s-a construit în ultimele decenii a dus și mai mult la accentuarea identităților locale și culturale de la o comună la alta.

Și ziarul Le Soir arată eșecul instituțiilor belgiene care au omis să îl treacă pe terorist pe lista persoanelor cunoscute drept radicalizate.

Parlamentarii federali belgieni îi vor chestiona miercuri pe miniștrii de top ai țării cu privire la modul în care un rezident ilegal care este supravegheat din mai multe părți ar putea totuși să comită un atac terorist. Detaliile privind profilul atacatorului vor declanșa o dezbatere aprinsă. „Trebuie să punem cap la cap puzzle-ul: ce știa poliția?” a declarat pentru POLITICO, înainte de audiere, Tim Vandeput, un deputat al Open VLD, partidul liberal condus de premierul De Croo.

Agențiile de aplicare a legii din Belgia au fost notificate de mai multe ori că bărbatul era potențial periculos. De asemenea, el locuia ilegal în țară și ar fi trebuit să fie dat afară în urma respingerii cererii sale de azil în 2020. În schimb, el a făcut ravagii, reușind să fugă o noapte înainte de a fi împușcat mortal de poliție marți dimineață.

Povestea atacatorului armat de origine tunisiană dezvăluie deficiențele sistemului creat de Belgia după eșecurile masive ale serviciilor de informații în perioada premergătoare atacurilor teroriste care au ucis sute de persoane la Paris și Bruxelles în 2015 și 2016.

Bărbatul în vârstă de 45 de ani nu avea nicio condamnare anterioară, dar era cunoscut de forțele de ordine belgiene pentru o serie de „activități suspecte”, inclusiv pentru suspiciuni de trafic de persoane și amenințări la adresa securității statului, a declarat marți ministrul justiției, Vincent Van Quickenborne.

Autoritățile belgiene au aflat pentru prima dată despre atacator în iulie 2016 de la poliția dintr-o altă țară, neidentificată, că bărbatul avea un „profil radicalizat” și se gândea să meargă „într-o zonă de conflict pentru jihad”, a spus Van Quickenborne.

Cu toate acestea, numele ucigașului nu a fost niciodată adăugat pe lista federală de supraveghere a terorismului, creată pentru a monitoriza activitățile legate de terorism după atacurile teroriste din 2016 de pe aeroportul din Bruxelles și de la o stație de metrou.

„Informația a fost verificată, nu s-a mai putut face nimic altceva”, a adăugat Van Quickenborne, argumentând că serviciile de informații erau la acea vreme copleșite de „zeci de rapoarte pe zi de această natură”, în timp ce Belgia – și Europa – treceau printr-o „adevărată criză teroristă”.

„Deși era cunoscut de forțele de ordine, nu existau indicii concrete ale radicalizării sale – de aceea nu se afla pe lista de supraveghere [a teroriștilor] OCAD”, a spus ministrul.

La începutul acestui an, tunisianul a fost arestat și interogat de poliție după ce ar fi amenințat un rezident al unui centru de azil care l-a acuzat pe agresor că a fost condamnat pentru terorism în țara sa de origine. Acest lucru a alertat poliția federală belgiană, care a convocat o reuniune a unui grup operativ antiterorism – creat, de asemenea, după atacurile din 2016 – pentru a-l investiga. Grupul operativ urma să se reunească la 17 octombrie – dar atacatorul a lovit cu o noapte înainte.

Ordinul de expulzare din țară a teroristului arată și el eșecul instituțional. După ce i s-a refuzat azilul în octombrie 2020, i s-a trimis o scrisoare oficială prin care i se ordona să părăsească Belgia. Scrisoarea a fost trimisă la adresa sa din zona Schaerbeek din Bruxelles. Dar, potrivit secretarului de stat pentru azil și migrație Nicole De Moor, scrisoarea nu a fost niciodată înmânată, deoarece el nu era acasă în momentul livrării.