Lasconi, candidata fără partid. Imaginea dezolării

Fotografia USR de grup la depunerea candidaturii Elenei Lasconi la prezidențiale spune totul despre fracturile din partid. Au lipsit aproape toți liderii cu notorietate, inclusiv foștii președinți Dan Barna și Cătălin Drulă, iar imaginea proiectată public a fost de organizație disfuncțională. Absența marilor lideri politici e relevantă pentru luptele interne care secătuiesc partidul.

Și asta, paradoxal, exact când candidata Lasconi e cotată în sondaje cu un scor între 14% și 17%, aproape dublu față de cât a luat USR la localele și europarlamentarele din iunie. De altfel, Lasconi și Șoșoacă sunt singurii candidați cotați în acest moment peste propriile partide. Or, într-o astfel de situație, logica politica cere mobilizare maximă a partidului pentru că un scor bun în turul 1 la prezidențiale poate aduce un plus partidului la alegerile parlamentare care vor fi la o săptămână după.

Imaginea din fața Biroului Electoral Central a avut-o în centru pe Elena Lasconi înconjurată de o gardă pretoriană formată majoritar din lideri cu notorietate scăzută. E vorba de parlamentari cu activitate susținută precum Silvia Dinică, Cristina Prună, Simona Spătaru, Oana Țoiu, Diana Buzoianu, Cristian Seidler, Bogdan Rodeanu, Nicu Fălcoi. Singurul lider ceva mai cunoscut apărut în prim-plan a fost Stelian Ion (fost ministru al Justiției), în timp ce ex-primarii Radu Mihaiu (Sectorul 2) și Clotilde Armand (Sectorul 1) au stat pe margine.

”Parcă a fost lansarea organizației de femei”, a fost reacția unui alegător nedumerit.

Au lipsit liderii de la centru cu notorietate și relevanță politică precum foștii președinți Dan Barna, Cătălin Drulă, secretarul general Ionuț Moșteanu, fostul strateg Cristian Ghinea ori șeful organizației București – Vlad Voiculescu, dar și lideri locali cunoscuți precum Dominic Fritz. Toți sunt ori au fost miniștri, parlamentari, europarlamentari, primari și cu ajutorul partidului, nu doar pe baza propriei imagini. Și au o datorie față de partid.

Desigur că toți au avut treburi extrem de importante. Fie au fost prinși cu activitatea de europarlamentari care decid soarta Europei și a lumii în general, fie au inaugurat în local șantierul unui edificiu de importanță planetară, fie s-au odihnit după extenuanta vacanță de vară.

A fost un act de sabotaj intern. Ca la Gabriela Firea, sabotată evident de Marcel Ciolacu la candidatura pentru Primăria București.

Realitatea e că USR e slăbit acum de o luptă pentru putere între diferitele facțiuni care o detestă pe Elena Lasconi. Ședințele de Birou Național s-au transformat în bătălii în toată regula. Ședințele organizațiilor județene sunt epopei politice cu trădări, excluderi, răfuieli prin presă și protejarea fidelilor.

Partidul nu și-a stabilit nici acum listele de candidați din cauza acestor tensiuni duse la paroxism și nu a rezolvat problema unor candidaturi care încalcă spiritul USR, precum cea a lui Clotilde Armand, trimisă în judecată de procurori.

Elena Lasconi e parte a problemei. Și-a îndepărtat o parte a liderilor, dar și a electoratului prin stilul de conducere și prin discursul naționalist-pășunist. E cel mai ne-USRist lider al acestui partid, în contrast total cu linia imprimată de predecesorii ei și cu temele obișnuite ale partidului.

Dar esența problemei USR e alta. Statutul partidului și spiritul lui e mai degrabă potrivit pentru un ONG, nu pentru un partid. Chiar prin statut, USR limitează drastic puterile președintelui, spre deosebire de restul partidelor tradiționale, care își asumă o ierarhie funcțională.

Tot statutul USR îi transformă pe șefii de organizații județene în lideri politici mult mai influenți în partid decât sunt omologii lor din PSD ori PNL. Toată această construcție vine dintr-o filosofie de activiști, obișnuiți mai degrabă să lupte cu abuzurile de putere și să facă o opoziție feroce decât să construiască politic.

Fotografia de grup ne mai spune ceva. Că pe 24 noiembrie, după turul 1 al prezidențialelor, în USR se va declanșa noaptea cuțitelor lungi dacă Lasconi nu intră în finala prezidențiale. Facțiunile din partid vor colabora pentru dărâmarea actualei șefe, apoi vor începe lupta pentru putere. Cu o săptămână înainte de parlamentare, lupta intestină ar putea duce partidul spre irelevanță politică.

Notă: E drept că prezența liderilor echipei care a înregistrat scorurile mici de la europarlamentare și locale să fi fost percepută politic ca o eroare politică. În fond, alipirea candidatului la prezidențiale de politicieni considerați perdanți îl poate trage în jos. Pe de altă parte, e evidentă reticența acestora față de Lasconi, slaba lor implicare în campania electorală e evidentă și se vede în acțiunile electorale.