Lavrov: Rusia doreşte să negocieze cu Trump o nouă arhitectură de securitate şi aşteaptă iniţiativele SUA de soluţionare a conflictului în Ucraina

Rusia este dispusă să negocieze „garanţii de securitate” pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spaţiul eurasiatic, a declarat marţi ministru rus de externe Serghei Lavrov, care a subliniat că aşteaptă din partea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, „iniţiative concrete” pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

„Suntem dispuşi să abordăm garanţii de securitate pentru ţara care se numeşte Ucraina”, a spus Serghei Lavrov la o conferinţă de presă în care a făcut o sinteză a activităţii diplomaţiei ruse în 2024 şi a prezentat provocările pentru anul care a început.

El a susţinut că „o parte a acestei ţări” a luat deja o decizie de alipire la Rusia, referindu-se la teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia, menţionând explicit peninsula Crimeea şi provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.

Dar, în primul rând, vor trebui „lichidate” ameninţările la adresa securităţii Federaţiei Ruse pe flancul vestic, a subliniat Lavrov, făcând aluzie la extinderea NATO.

De asemenea, va trebui stabilit rolul Rusiei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument „pentru a slăbi Rusia”, a continuat Lavrov în enumerarea priorităţilor Rusiei la negocierile pe care le aşteaptă cu Occidentul, în special cu Donald Trump.

„Dar contextul eurasiatic va fi dominant” în aceste negocieri, întrucât partea occidentală a continentului european nu poate ignora „giganţi precum China, India şi Rusia” şi nici ţările din Golful Persic şi din sudul Asiei, a explicat el viziunea geopolitică a Moscovei.

Ministrul rus de externe a asigurat, în acest context, că Rusia nu intenţionează să renunţe la implicarea în politica Orientului Mijlociu, deşi a suferit în Siria o înfrângere strategică prin înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad, şi a susţinut că parteneriatul strategic al Rusiei cu Iranul nu este îndreptat împotriva nimănui.

Lavrov a cerut, de asemenea, NATO să renunţe la tentaţia de a se amesteca în regiuni departe de zona sa tradiţională de influenţă, cum ar fi Caucazul, peninsula coreeană ori strâmtoarea Taiwan.

Rusia aşteaptă acum „iniţiative concrete” din partea viitorului preşedinte al SUA, Donald Trump, cu care preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să se întâlnească, „dar, până în prezent, nu am primit o propunere” de întrevedere, a indicat ministrul rus de externe.

Pentru o pace negociată cu Ucraina, preşedintele Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra acestei aderări.

Lavrov a salutat faptul că Trump şi echipa sa, spre deosebire de administraţia preşedintelui american în exerciţiu Joe Biden, au „început să facă referire la realităţile de pe teren” pe frontul din Ucraina, adică la controlul a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei de către trupele ruse, care continuă să înainteze pe frontul de est.

Şeful diplomaţiei ruse s-a referit astfel mai ales la un comentariu al consilierului pentru securitate naţională al lui Trump, Mike Waltz, care a considerat nerealist obiectivul „de a expulza toţi ruşii de pe fiecare centimetru de teritoriu ucrainean, inclusiv din Crimeea”. „Preşedintele Trump a recunoscut această realitate, şi cred că este un mare pas înainte că întreaga lume recunoaşte această realitate. Acum, să mergem mai departe!”, a punctat Waltz.

Pe de altă parte, Lavrov a estimat că pagubele suferite de SUA în incendiile devastatoare din California echivalează cu suma „injectată” de administraţia Biden în Ucraina pentru a susţine această ţară în conflictul cu Rusia.

De asemenea, ministrul rus a acuzat administraţia Biden că se află în spatele atacului ucrainean cu drone care a ţintit sâmbătă pe teritoriul rus o staţie de comprimare a gazoductului TurkStream, prin care Rusia furnizează gaz Turciei şi Europei şi a devenit esenţial după ce Ucraina a oprit, de la 1 ianuarie, tranzitului gazului rusesc către Europa. Potrivit lui Lavrov, Washingtonul încearcă să împiedice livrările de gaz rusesc către Europa pentru ca SUA să profite exportându-şi gazele naturale lichefiate (GNL), în opinia sa din acest plan făcând parte şi scoaterea din funcţiune a gazoductelor Nord Stream printr-un sabotaj.

Ministrul rus de externe a fost întrebat la conferinţa de presă şi despre dorinţa mărturisită de Trump ca SUA să anexeze Groenlanda. „Înainte de toate, trebuie să ascultăm ce spun groenlandezii”, a răspuns Serghei Lavrov, cu referire la cetăţenii insulei arctice semi-autonome aflată în componenţa Danemarcei şi a căror opţiune înclină spre separarea de această ţară.