Le Figaro: Europenii, copleșiți de teama unui război direct cu Rusia

Ziarul francez Le Figaro a publicat sâmbătă o analiză despre amenințarea militară a Rusiei asupra Europei. Iată analiza integrală:

În timp ce NATO începe cel mai mare exercițiu din 1988 încoace, liderii europeni își exprimă temerile legate de cel mai rău scenariu.

Prima navă americană care va participa la exercițiul Steadfast Defender 2024 a plecat în larg. Nava de debarcare USS Gunston Hall a părăsit miercuri portul Norfolk. Cu 50 de nave, 80 de avioane, o mie de vehicule și aproximativ 90.000 de soldați, Steadfast Defender 2024 va fi cel mai mare exercițiu aliat din 1988 încoace. El se va desfășura până în luna mai pe mare și în partea de est a continentului european, conform unui scenariu bazat pe „activarea articolului 5” al Tratatului Atlanticului de Nord „declanșat de un atac fictiv împotriva Alianței lansat de un adversar apropiat”, a comentat Pentagonul. Articolul 5 este piatra de temelie a NATO și implică asistență între aliați.

Exercițiul a fost planificat de mai multe luni. Acesta va fi primul test al noilor „planuri de apărare regională” adoptate la summitul de la Vilnius din iulie. Este, de asemenea, un avertisment adresat Rusiei și un „semnal strategic”. O demonstrație de forță, chiar dacă Alianța este pur defensivă.

„Disuasiunea NATO a funcționat de la începutul războiului din Ucraina”, comentează un oficial militar francez. „Ea a permis multe lucruri, în special livrarea de arme din ce în ce mai eficiente către Kiev”, continuă aceștia. Dar ea nu mai pare suficientă pentru a garanta că Rusia nu va ataca niciodată restul continentului. Următorul război va fi „impus” și nu „ales””, repetă șeful Statului Major francez, generalul Burkhard.

„Poate veni războiul în Europa? Aceasta este întrebarea de pe buzele tuturor…”, se întreabă un alt ofițer francez de rang înalt, fără a exclude această posibilitate. „Nici Ucraina, nici Israelul nu au ales să intre în război… Așa că nimeni nu poate spune dacă conflictul (cu Rusia) se va extinde. Cu toții am vrea să fim rousseauiști, dar nu contează de ce. Războiul din Ucraina nu a fost despre teritoriu sau despre accesul la resurse. Este un război al identității, pentru a distruge adversarul, ceea ce are legătură cu dorința Rusiei de a riposta”, continuă ofițerul.

Dorința puterilor autoritare de a contesta ordinea fondată de Occident este de același ordin. „O victorie a Rusiei (în Ucraina) ar însemna sfârșitul securității europene. Este chiar sfârșitul unei posibile arhitecturi de securitate în Europa, de la frontiera noastră estică, pentru Uniunea Europeană până la NATO, trecând prin Caucaz și Asia Centrală”, a avertizat șeful statului, Emmanuel Macron, în timpul urărilor sale adresate forțelor armate în urmă cu o săptămână.

Alți lideri își exprimă mai direct temerile cu privire la cel mai rău scenariu. „Trebuie să ne așteptăm ca într-o zi Rusia să atace o țară NATO”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru Tagesspiegel. „Experții noștri mizează pe o fereastră de oportunitate de cinci până la opt ani în care acest lucru ar fi posibil”, a adăugat el. În Norvegia, generalul Eirik Kristofferson a fost mai pesimist, dându-le europenilor doar „doi sau trei ani” pentru a se pregăti. În Suedia, comandantul-șef al forțelor armate, generalul Micael Byden, a îndemnat populația să se „pregătească mental” pentru un conflict prin constituirea de rezerve. NATO este de acord: „Nu spun că lucrurile vor merge prost mâine, dar trebuie să ne dăm seama că pacea nu este un dat”, a avertizat amiralul Rob Bauer, șeful comitetului militar al NATO. El i-a îndemnat pe europeni să conștientizeze acest lucru. Nu este vorba doar de pregătirea militară, a insistat el, ci de a înțelege „că întreaga societate va fi implicată” în caz de conflict.

Semnalul de alarmă este cu atât mai puternic cu cât speranțele unei victorii ucrainene pe câmpul de luptă s-au diminuat. „Unii oameni au crezut că războiul din Ucraina va epuiza Rusia și va lăsa Europa cu un deceniu în urmă. Dar acest lucru nu este adevărat”, a comentat un reprezentant ales. Țările din nordul Europei și statele baltice, din cauza proximității lor față de Rusia și a mizei geopolitice reprezentate de enclava rusă Kaliningrad, se simt în prima linie. În aceste regiuni se vor concentra exercițiile Steadfast Defender.

Pentru moment, amenințarea este verbală. Kremlinul a vizat Finlanda după ce aceasta a aderat la NATO. În ianuarie, Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația minorităților vorbitoare de limbă rusă din Lituania, susținând că soarta lor „afectează în mod direct securitatea” Rusiei. Există un element de intimidare. Dar „președintele rus amplifică eforturile de lungă durată ale Kremlinului de a crea condițiile pentru viitoare escaladări împotriva țărilor baltice”.