Le Monde: Arestarea lui Mohamed Amra în România, o vânătoare de nouă luni care a scos la iveală amploarea traficului de droguri în Franța / Amra intenționa să facă operații de chirurgie estetică în România și urma să părăsească țara

Sâmbătă, 22 februarie, la ora 15, pe un trotuar din București, lângă centrul comercial Promenada, s-a încheiat cursa celui mai căutat fugar al Franței, Mohamed Amra. Încadrat de doi polițiști români cu cagule, traficantul nu mai avea aspectul sfidător din fotografia de pe cartea de identitate, distribuită timp de nouă luni de polițiștii din 196 de țări. Bărbatul poreclit „La Mouche” (The Fly, ”Musca”, pe anunțul de la Interpol) era deghizat sumar, cu părul și barba vopsite roșcat și cu ochelari mari de soare, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.

S-a lăsat arestat fără să riposteze, după care a fost adus duminică la tribunalul București, unde a acceptat să fie predat Franței. În așteptarea extrădării, a fost ținut sub înaltă supraveghere într-un centru de detenție situat în sectorul 1 din București. Așa s-a încheiat o vânătoare care a început pe 14 mai 2024, după evadarea sa de la Incarville (departamentul Eure), în timpul unei operațiuni de comando care a costat viața a doi gardieni ai închisorii.

În weekend, zece dintre presupușii săi complici, suspectați că au participat la eliberarea sa sau că i-au oferit sprijin logistic pentru evadare, au fost arestați în toată Europa. Geografia acestor arestări nu este deloc surprinzătoare, având în vedere trecutul criminal al celui supranumit „La Mouche”, în vârstă de 30 de ani. O bază normandă puternică, între Rouen și Evreux, și capacitatea de a se extinde dincolo de granițele franceze, în principalele țări de tranzit pentru narcoticele pe care le comercializau: Țările de Jos și Spania.

Mohamed Amra reușise să mențină și să consolideze această rețea extinsă și în timpul detenției sale. S-a bucurat de un sprijin semnificativ acolo, inclusiv din exterior. „Aruncătorii” îi asigurau o aprovizionare regulată cu diferite bunuri, pe care le aruncau peste zidurile închisorii: alcool, tutun, narcotice etc. Mai important, a avut acces aproape continuu la telefoane mobile, ceea ce i-a permis să-și desfășoare fără încetare activitățile (vânzare de droguri, furturi, asigurarea punctelor de trafic de droguri, atacuri țintite etc.). În special din celula sa din închisoarea Santé din Paris, pusă sub interceptare de serviciile de investigații între iulie 2022 și martie 2023, unde s-a dovedit a fi foarte vorbăreț.

 Infractori experimentați

„Aceste înregistrări confirmă, dacă mai exista vreo îndoială, violența lui Mohamed Amra, care nu ezită să folosească constrângerea fizică, cele mai grave amenințări de violență sau abuz și trădare pentru a-și desfășura activitățile”, notează raportul anchetatorilor. În cadrul unei discuții, deținutul și-a demonstrat preocuparea pentru discreție, potrivit raportului poliției: „Mohamed Amra este enervat pentru că interlocutorul său nu a dezactivat sistemul de geolocalizare de pe telefon – în acest caz, un individ din apropiere de Benidorm, în sudul Spaniei. Amra îi explică cum să dezactiveze geolocalizarea”, se arată în raport.

Având în vedere frecvența conversațiilor sale telefonice și tendința de a-și distila ordinele prin acest canal, nu este deloc surprinzător că „Musca” a fost trădată printr-un microcip pus în telefon. Prin monitorizarea tuturor numerelor legate de acesta, anchetatorii au localizat un telefon mobil la granița României, în apropiere de București. Acesta este momentul în care ancheta a luat un nou avânt.

Cu câteva zile înainte de plecarea sa în Europa de Est, Mohamed Amra se afla încă pe pământ francez, potrivit unei surse apropiate cazului, însă anchetatorilor le-a fost imposibil să-l localizeze cu precizie. Deplasarea peste granițe a făcut posibilă localizarea exactă. Tot ce a rămas anchetatorilor a fost să se bazeze pe cooperarea cu România.

„Poliția română l-a localizat, l-a identificat și l-a arestat în termen de patruzeci și opt de ore de la primele informații că se afla pe teritoriul nostru”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul român de interne. Acesta din urmă a declarat, duminică seara, pentru France 2, că Mohamed Amra „intenționa să facă operații de chirurgie estetică” în România și urma „să părăsească țara cu destinația Columbia”.

Arestarea lui pune capăt unei lungi căutări, îngreunate de infractori experimentați. La două luni de la spectaculoasa evadare de la Incarville, poliția judiciară a lansat un apel către martori pentru a încerca să identifice vehiculele folosite. Infractorii au incendiat „vehiculul Peugeot 5008 negru cu înmatriculare EY-134-FY, care fusese folosit pentru a lovi duba”, înainte de a părăsi „imediat locul cu două vehicule: un Audi S5 alb cu înmatriculare CZ-328-HK și un BMW seria 4 negru cu înmatriculare ED-398-RH”. Potrivit informațiilor Le Monde, acest truc avea ca scop înlăturarea pistelor către potențialii susținători ai lui Mohamed Amra.

Anchetă minuțioasă

„El și complicii săi au fost atenți încă de la început”, a recunoscut câteva săptămâni mai târziu un înalt oficial de poliție, referindu-se la „ținte și la anturajul lor, parțial identificate”, dar care au fost imposibil de „prins din punct de vedere judiciar”, deoarece „nu a putut fi găsită absolut nicio urmă digitală care să conducă la reținerea lor”.

În locul strategiei clasice de arestări într-un cerc larg, în speranța de a vedea complicii sau rudele făcând dezvăluiri, anchetatorii au optat de la bun început pentru o muncă meticuloasă de verificare încrucișată, folosind instrumente digitale și supraveghere de tip filaj. Această misiune a mobilizat zilnic o sută de anchetatori de la Oficiul Central de Luptă împotriva Criminalității Organizate și, în fiecare zi, trebuia transmis directorului național al poliției judiciare, Christian Sainte, un raport cu privire la anchetele în curs.

Numele – și porecla – lui Mohamed Amra a depășit rapid sfera acestei investigații. Violența evadării sale dramatice, dar și dezvăluirile despre activitățile sale în cadrul închisorilor au făcut din cazul lui Mohamed Amra un simbol al amplorii traficului de droguri în Franța și al ascensiunii la putere a liderilor rețelei.

Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, care îl descria în ianuarie drept „cel mai mare dintre infractorii noștri”, a decis să înființeze închisori de înaltă securitate rezervate „celor mari traficanți de droguri”, conform unui regim dur bazat pe izolare și control drastic al comunicațiilor.

Un profil subestimat

Traiectoria lui Mohamed Amra este cea a unui mic delincvent normand, care a intrat în rețelele criminalității organizate de la o vârstă fragedă – a fost condamnat pentru prima dată de instanțe la vârsta de 13 ani – și a devenit un traficant de droguri, cu cincisprezece condamnări la momentul evadării sale.

În centrul tragediei de la Incarville s-a aflat lipsa de comunicare între servicii și subestimarea profilului său, evidențiată într-un raport al inspectoratului general de justiție depus în vara anului 2024. Aceasta a evidențiat o „compartimentare” (separare) între serviciile închisorii, cele de informații și autoritățile judiciare în ceea ce privește schimbul de informații despre profilul și periculozitatea deținutului.

Potrivit raportorilor, coordonarea diferitelor servicii judiciare „a suferit de o lipsă de centralizare și de analize de natură să dezvăluie profilul său real, până la punctul în care a fost considerat de autoritatea judiciară ca fiind un deținut de rând”. Astfel, cu câteva săptămâni înainte de evadare, vechile interceptări dezvăluie că acesta a cerut asasinarea unui ofițer al administrației penitenciarului. Închisoarea Evreux, unde era atunci încarcerat, nu a fost informată despre acest lucru.

Următorul actor din lanțul judiciar pe care îl va întâlni Mohamed Amra, la sosirea sa în Franța, va fi un judecător de instrucție din jurisdicția națională pentru combaterea crimei organizate, însărcinat cu anchetarea evadării din 14 mai 2024.

România are la dispoziție treizeci de zile pentru a preda fugarul autorităților franceze, dar precedentele arată că câteva zile pot fi suficiente. Investigația va putea apoi să continue să clarifice chestiunile aflate încă în așteptare înainte de evadare.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România /.
Traducerea: Ruxandra Lambru