Le Monde descrie ”sosirea discretă” a soldaților francezi în România, în comparație cu primirea făcută soldaților americani

Un prim contingent de 250 de militari a aterizat marți la baza Mihail Kogălniceanu, lângă granița cu Ucraina. O desfășurare discretă, în contrast cu cea foarte mediatizată a trupelor americane, arată o analiză Le Monde, preluată de Rador.

Analiza integrală Le Monde:

Vântul rece care suflă dinspre Marea Neagră presară fulgi de zăpadă pe baza militară de la Mihail Kogălniceanu, din sud-estul României, situată la circa 185 km de București. Capriciile vremii se adaugă celor ale armatei ruse care, în timp ce înaintează pe teritoriul ucrainean, se apropie de frontiera româno-ucraineană.

Pe pista bazei Mihail Kogălniceanu, controlată de armata americană și de NATO, o mână de soldați francezi au aterizat pe 28 februarie.

Marți, 1 martie, un contingent de 250 de militari francezi a ajuns și el pe pământ românesc, iar alți 250 de militari ar trebui să li se alăture în câteva zile.

„Această misiune își propune să asigure o solidaritate strategică față de țările Alianței”, a declarat comandantul acestei unități de vânători de munte, colonelul Vincent Minguet, în cadrul unei conferințe de presă organizate înainte de plecarea în România.

Militarilor Batalionului 27 de vânători de munte li se vor alătura o escadrilă de cavalerie din Regimentul 4 vânători al Gap, o companie din Regimentul 126 infanterie din Brive și o companie de lăncieri belgieni, adică un total de circa 550 de soldaţi.

„Vom întări apărarea pe flancul estic al Europei”, a mai precizat comandantul francez. ”Acum câteva luni, mulți dintre voi erați încă în Sahel la 40 de grade. Mâine vom ajunge la temperaturi negative, cu strat de zăpadă. Clima se schimbă, dar mediul va fi același, cel al conflictelor armate”, le-a transmis acesta trupelor sale.

Nevăzut, necunoscut

Vecină cu Ucraina, România, membră a NATO din 2004 și a Uniunii Europene din 2007, găzduiește șase baze militare americane, inclusiv un scut antirachetă, motiv de iritare pentru Moscova.

Chiar înainte de 24 februarie, data începerii invaziei Ucrainei de către trupele rusești, armata americană și-a întărit prezența în România, mediatizând-o la cel mai înalt nivel. Pe 11 februarie, 1.000 de militari americani, însoțiți de blindate Stryker, au fost întâmpinați la Mihail Kogălniceanu de către președintele României, Klaus Iohannis și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. O operațiune care a întărit sentimentul pro-american al românilor.

În schimb, sosirea soldaților francezi a trecut neobservată. Nevăzută, necunoscută, desfășurarea lor rămâne aproape invizibilă și puțini români sunt conștienți de prezența militară a Franței pe pământul lor. Renumită pentru francofonia sa și pentru o lungă tradiție a relațiilor cu Franța, România are acum mai multă încredere în Statele Unite. „Dacă nu ar fi americanii aici, rușii s-ar plimba prin satul nostru”, spune Petre Nicolae, un țăran bătrân din Mihail Kogălniceanu.

Acest tropism american a început în 2004, odată cu venirea la putere a fostului președinte Traian Băsescu, care a dat asigurări că vrea să favorizeze axa București – Londra – Washington, îndepărtându-se de aliatul francez. „În cazul unui conflict în apropierea granițelor noastre, nu pot să aștept ca Franța și Germania să vină să ne ajute”, a spus el la acea vreme. ”Contez pe Statele Unite să ne asigure apărarea”. O strategie asumată, dar și un calcul economic care a costat scump România prin achiziționarea de tehnică militară americană.

Aflată în apropierea unui război care riscă să destabilizeze întreaga Europă, România face astăzi totul pentru a se ancora și mai mult în Occident prin Alianța Nord-Atlantică.

Autorităţile ţării au dat, marţi, undă verde UE să transporte de pe teritoriul României echipamentul militar promis Ucrainei. Această decizie îi conferă greutate în NATO, mai ales că Ungaria vecină a refuzat să facă acest lucru. La aceasta se adaugă propria contribuție la efortul european, 2.000 de căști de protecție și 2.000 de veste antiglonț, pe lângă ajutorul umanitar pe care îl oferă vecinilor ucraineni.

De când Ucraina a solicitat integrarea sa în UE, Bucureștiul a insistat ca și Moldova și Georgia, două foste republici sovietice care nu beneficiază de protecția NATO, să fie luate în considerare în procesul unei viitoare integrări în spațiul comunitar. „Locul acestor parteneri UE este în familia europeană”, a declarat marți președintele Klaus Iohannis. ”România va face totul pentru ca acest proiect să devină realitate”. Mesajul a fost recepționat.

Miercuri, reprezentantul diplomației europene, Josep Borrell, era așteptat la Chișinău, capitala Moldovei, unde urma să se întâlnească cu Maia Sandu, președintele pro-european al micului stat. Războiul din Ucraina îi aduce pe membrii fostului spațiu sovietic mai aproape de UE în fiecare zi.

sursa foto: Facebook/ MApN