Le Monde: Îngrijorătoarea grabă a Marii Britanii de a-și consolida arsenalul nuclear

Într-un moment în care îşi caută noi aliați, Boris Johnson alege să-și consolideze arsenalul nuclear, cu riscul de a contrazice tratatul de neproliferare, și să sfideze protocolul irlandez cuprins în acordul Brexit.

A rupe legătura cu propriul continent prin părăsirea Uniunii Europene înseamnă că Regatul Unit trebuie să-și reinventeze un loc în lume. Acest design central al Brexitului, vândut alegătorilor britanici sub sloganul răsunător „Global Britain” („Marea Britanie mondială”), nu a avut niciodată un conținut clar. Premierul britanic Boris Johnson a încercat marți, 16 martie, să ofere unul prezentându-și „Revizuirea strategică în materie de securitate, apărare și politică externă”, menită să definească orientările guvernamentale pentru următorii zece ani.

La mai bine de cincizeci de ani după ce Regatul a ales să se integreze Europei prin proclamarea retragerii sale „la est de Suez” și, prin urmare, a renunțat la ambiția de a fi în sine o putere planetară, dl Johnson pare să bată în retragere. Aproape tăcut în ceea ce privește relațiile cu vecinii săi europeni, documentul orientat spre viitor susține o „deplasare” diplomatică și militară către zona indo-pacifică și afirmă ambiția britanică de a juca din nou un rol global. Prim-ministrul spune că este „profund încrezător” în capacitatea țării sale de a „modela lumea viitorului”.

În timp ce desemnează China ca fiind o amenințare de stat împotriva Regatului Unit, Londra dorește să-și intensifice relațiile comerciale cu Beijingul. Dl Johnson insistă de asemenea pe ieșirea economică extraordinară reprezentată de întreaga zonă în plină expansiune cuprinsă între India, Japonia, China și Australia. Dornic să consolideze statutul puterii nucleare a Regatului Unit ca aliat al Statelor Unite, el anunță de asemenea că țara sa va achiziționa 80 de noi focoase nucleare, aducându-și arsenalul la 260 de focoase.

Legitimitatea Regatului Unit, membru al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și o parte importantă a NATO, de a-și alege liber politica externă nu se discută. Cu toate acestea, în calitate de european, s-ar putea să fiți surprinși să vedeți un vecin care vă întoarce spatele pentru a adopta o strategie solitară neclară și riscantă, unde nostalgia imperială se combină cu abilități strategice și unde pretențiile planetare sunt folosite pentru a masca șocul economic Brexit. Ce înseamnă ambiția britanică de a deveni din nou campion al comerțului liber chiar în momentul în care pandemia pune în discuție validitatea globalizării totale?

Boris Johnson se prezintă ca apărător al relațiilor internaționale bazate pe drept. Acest lucru nu îl împiedică să anunțe o consolidare a armelor sale nucleare, cu riscul de a contrazice tratatul de neproliferare la care Londra este semnatară. În momentul în care își caută în mod activ noi aliați în Asia-Pacific, el tinde să-i înstrăineze pe cei pe care îi numește în continuare „prietenii europeni”.

Cu o zi înainte de anunțurile strategice ale prim-ministrului, Uniunea Europeană i-a trimis o notificare oficială pentru încălcarea protocolului irlandez cuprins în acordul Brexit. Refuzând controalele la sosirea mărfurilor în Irlanda de Nord, Boris Johnson, care pretinde că este campionul respectării legii, își neagă propria semnătură și exploatează instabilitatea irlandeză. La mai puțin de trei luni de la încheierea sa, acordul Brexit este încălcat. Divorțul dintre vecini, parteneri naturali și, de fapt, prieteni, a devenit un câmp de luptă unde nimeni nu vede rezultatul. Este dificil, în aceste condiții, să vezi în anunțurile planetare ale dlui Johnson altceva decât o grabă îngrijorătoare.

Sursa: Le Monde / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)